Creditul se dorește a fi o soluție cheie pentru dotarea Armatei fără a încărca suplimentar bugetul național, într-un context european tot mai tensionat.
Ilie Bolojan a explicat că este vorba despre un credit cu o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, ceea ce ar permite României să investească masiv în echipamente militare, logistică și infrastructură de apărare, fără presiuni imediate asupra finanțelor publice. „România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național”, a declarat Bolojan.
Pentru a pregăti cererea de finanțare, CSAT a decis constituirea unui grup de lucru condus de Cancelaria Prim-Ministrului, alături de reprezentanți ai Ministerelor Apărării și Economiei. Acesta va avea misiunea de a întocmi aplicația oficială a României, care va cuprinde o listă detaliată de proiecte de investiții. Termenul-limită pentru depunerea documentației este Summitul NATO de la Haga, care va avea loc în a doua jumătate a lunii iunie.
Bolojan ar vrea ca banii să fie investiți în industria din România
Un aspect important subliniat de președintele interimar este că investițiile vor viza, în mare parte, industria de apărare autohtonă.
„Vom urmări ca aceste investiții să fie realizate, într-o bună parte, prin comenzi către industria de apărare din România, atât publică, cât și privată”, a precizat Bolojan, menționând că vor fi purtate negocieri pentru parteneriate conforme cu ghidurile Comisiei Europene.
Împrumutul european dedicat apărării face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri destinate consolidării capacităților militare ale Uniunii Europene, în contextul tensiunilor din estul continentului și al angajamentelor NATO privind securizarea Flancului Estic. România intenționează să-și crească gradual bugetul pentru apărare până în 2030, contribuind astfel nu doar la propria securitate, ci și la stabilitatea regiunii.
Printre celelalte subiecte discutate în cadrul ședinței CSAT s-au aflat actualizarea Legii Apărării Naționale, planul de mobilitate militară - care include noi proiecte de infrastructură, precum un nou pod peste Dunăre - și acordul de principiu pentru considerarea finalizării hidrocentralelor nefinalizate ca proiecte de siguranță națională.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
