Confirmarea că un astfel de ajutor militar este luat în calcul la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, care a menţionat la o conferinţă de presă că Departamentul american al Apărării are cunoştinţă de faptul că armata ucraineană are nevoie de sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune după ce Rusia şi-a concentrat ofensiva militară în partea de est a Ucrainei şi a început să facă progrese acolo.
Fără a preciza totuşi dacă în final va fi furnizat Ucrainei acest tip de armament cerut insistent de Kiev, John Kirby a spus că ucrainenii au cerut ''în privat şi public'' sisteme de lansatoare multiple de rachete, adăugând că Pentagonul are o ''comunicare constantă cu ei asupra nevoilor lor'' privind armamentul.
El a amintit că, de când a început agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în februarie, Statele Unite au livrat Ucrainei 10 pachete de ajutor militar şi în prezent este în pregătire cel de-al 11-lea.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a recunoscut faptul că trupele ruse ''înaintează tot mai mult'' în Donbas, în estul Ucrainei.
Unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, a declarat vineri mai devreme că Rusia foloseşte cele mai distructive arme ale sale care nu sunt nucleare, precum lansatoarele multiple de rachete termobarice. Prin urmare, acesta a reafirmat că Ucraina are nevoie să primească din partea Statelor Unite lansatoare multiple de rachete HIMARS, obuzierele oferite până în prezent de SUA armatei ucrainene având o rază de acţiune inferioară acestor lansatoare.
Washingtonul s-a arătat până în prezent reticent să transfere Ucrainei lansatoare multiple de rachete, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, de teama că Ucraina ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus şi ar putea escalada astfel conflictul.
Tot vineri, postul CNN a relatat, citând responsabili de la Washington, că preşedintele Joe Biden ar fi acceptat în cele din urmă ca noul pachet de ajutor militar destinat Kievului să cuprindă şi astfel de lansatoare, dar acestea ar putea fi lansatoare HIMARS în versiunea mai uşoară, cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Dar chiar şi acestea ar permite Ucrainei să lovească mai uşor ţinte în interiorul Rusiei.
Rusia ia în calcul un nou asalt asupra Kievului
Conducerea Federaţiei Ruse se pare că nu a abandonat ideea de a captura capitala Ucrainei, relatează vineri Ukrainska Pravda, citând publicaţia independentă rusă Meduza.io, potrivit căreia Kremlinul încă mai crede că armata rusă poate să câştige războiul în Ucraina.
În ciuda faptului că, în mod clar, rezultatele armatei ruse nu sunt în conformitate cu planurile iniţiale ale Moscovei, Kremlinul discută din nou despre un posibil atac asupra Kievului şi chiar speră la o victorie pe scară largă în războiul declanşat în Ucraina, comentează jurnaliştii de la Ukrainska Pravda.
Pe fondul unui avans neînsemnat în Donbas, administraţia preşedintelui rus Vladimir Putin consideră că "poate duce războiul din Ucraina până la victorie" în câteva luni, relatează Meduza.io, citând două surse apropiate Kremlinului şi o sursă din administraţia prezidenţială de la Moscova.
Potrivit acestora, "programul minim" pentru "declararea victoriei" la sfârşitul lunii mai 2022 este considerat de Kremlin ca fiind capturarea de către trupele ruse a întregului teritoriu al regiunilor Doneţk şi Lugansk, unde în prezent au loc lupte înverşunate.
Sursele publicaţiei Meduza.io - declarată "agent străin" de către autorităţile ruse - susţin că Kremlinul nu a renunţat la ideea de a prelua sub control capitala ucraineană Kiev. Astfel, "programul maxim" ar viza în continuarea ocuparea capitalei ucrainene.
"Oricum îi vom bate pe ucraineni. Cel mai probabil, până în toamnă totul se va termina", a declarat una dintre sursele publicaţiei Meduza.io, citată de media ucrainene.
Astfel de sentimente ar fi răspândite nu numai la Kremlin, ci şi la nivelul conducerii Rusiei Unite, partidul aflat la putere în Rusia.
Interlocutorii Meduza.io nu ştiu cum evaluează în prezent Ministerul rus al Apărării perspectivele unui atac asupra Kievului. Anterior, publicaţia scria că, deja la sfârşitul lunii martie, conducerea militară rusă s-a resemnat în cele din urmă cu faptul că Kievul nu poate fi luat "cu sânge puţin", adică de forţele deja implicate în aşa-numita "operaţiune specială".
Moscova şi-a retras trupele de lângă Kiev la sfârşitul lunii martie, după ce nu a reuşit să captureze capitala ucraineană, concentrându-şi eforturile pe cucerirea regiunilor Doneţk şi Lugansk până la graniţa lor administrativă.
Rusia a declanşat un război în Ucraina la 28 februarie, prima agresiune majoră împotriva unui stat independent după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
