Situația a generat incertitudine și proteste în ultimele luni, după ce s-a constatat că, în lipsa unei reglementări clare, plățile anticipate Irpef pentru 2025 riscă să fie calculate pe baza vechiului sistem de cote, care nu mai este în vigoare. Din 1 ianuarie 2025, intră în aplicare definitiv noua structură Irpef, cu trei tranșe de impozitare. Însă, în lipsa decretului aprobat acum, contribuabilii ar fi fost obligați să își calculeze avansurile conform grilei cu patru cote (23%, 25%, 35%, 43%) și a deducerilor anterioare — ceea ce ar fi condus la plăți mai mari decât cele reale.
Primele semnale de alarmă au fost trase încă din martie 2024 de către sindicatul CGIL, care a vorbit despre o „nedreptate flagrantă” ce ar fi afectat în mod special angajații și pensionarii, categoriile care își achită în mod regulat impozitele prin rețineri la sursă.
Ce prevede noua lege: cote actualizate și deduceri ajustate
Legea recent aprobată prevede că, începând cu 2025, plățile anticipate Irpef vor fi calculate pe baza noii grile de impozitare:
23% pentru venituri de până la 28.000 de euro,
35% pentru venituri între 28.000 și 50.000 de euro,
43% pentru venituri care depășesc 50.000 de euro.
Totodată, se confirmă deducerea de 1.955 de euro pentru salariații cu venituri de până la 15.000 de euro (excluzând pensionarii), precum și noul prag al zonei neimpozabile, stabilit la 8.500 de euro pentru angajați.
În practică, salariații și pensionarii nu vor plăti nicio sumă în avans, întrucât reținerile aplicate deja țin cont de noile cote. În schimb, pentru alte categorii de contribuabili — în special persoane fizice cu venituri independente — avansurile vor fi ajustate și reduse. Măsura este așteptată de organizații precum Caf și de sindicate, fiind considerată o decizie logică ce contribuie la coerența sistemului fiscal.
Impactul bugetar: un efort fiscal de peste 245 de milioane de euro
Rectificarea va avea un impact asupra bugetului de stat în valoare de 245,5 milioane de euro pentru anul 2025. Fondurile necesare vor fi acoperite din resurse deja disponibile în cadrul Ministerului Economiei, prin realocarea banilor dintr-un fond special destinat ajustărilor contabile pentru „articole suspendate”.
Executivul a prevăzut, de asemenea, reconstituirea sumei în anul 2026, prin intermediul unui fond special creat tocmai pentru a acoperi eventualele dezechilibre fiscale. Potrivit autorităților, această cheltuială, deși semnificativă, este justificată pentru a preveni supraimpozitarea contribuabililor din cauza unei erori legislative.
Semnificație fiscală și socială: o măsură de protecție într-un context fragil
În plan social, această măsură aduce o formă de protecție fiscală într-un moment de vulnerabilitate economică. Potrivit raportului Caritas 2025, aproximativ 5,7 milioane de persoane trăiesc în sărăcie absolută în Italia, adică 9,7% din populație. Mai mult de 2,2 milioane de familii nu pot duce o viață demnă, iar fenomenul „săracilor cu loc de muncă” este în creștere — angajați care, în ciuda unui venit constant, nu reușesc să facă față cheltuielilor de bază.
Datele economice contrazic adesea mesajele optimiste ale guvernului privind evoluția situației economice. Conform statisticilor europene, Italia se află pe locul al șaptelea în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială (23,1%), fiind depășită doar de Bulgaria, România, Grecia și Spania.
În acest cadru, orice măsură care contribuie la reducerea poverii fiscale poate reprezenta un pas, chiar dacă modest, în direcția sprijinirii reale a contribuabililor. Corecția legii Irpef nu este suficientă pentru a remedia dezechilibrele structurale, dar poate fi privită ca un semnal de atenție față de nevoile sociale din ce în ce mai presante.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
