Decretul privind infrastructura, unul dintre cele mai controversate acte legislative din ultima perioadă, a fost adoptat de Camera Deputaților din Italia cu 141 de voturi pentru și 59 împotrivă. Proiectul de lege urmează acum să ajungă în Senat, care trebuie să îl transforme în lege până la data de 20 iulie, fără alte modificări.
Documentul legislativ aduce o serie de schimbări notabile care afectează domenii diverse: de la circulația vehiculelor diesel Euro 5 și utilizarea radarelor rutiere, până la calendarul sezonului de plajă și statutul juridic al companiei responsabile cu Podul Strâmtorii Messina. Totodată, un amendament privind creșterea taxelor de autostradă a fost eliminat în urma unor dispute interne în cadrul coaliției de guvernare.
Reguli noi pentru radarele rutiere
Una dintre cele mai discutate prevederi vizează utilizarea radarelor de viteză. Conform noilor amendamente adoptate la Cameră, toate municipalitățile din Italia vor fi obligate să declare și să înregistreze la Ministerul Transporturilor dispozitivele folosite pentru detectarea depășirii vitezei legale. În absența acestei proceduri, radarele vor deveni practic inutilizabile în scopul sancționării contravențiilor.
Această prevedere a fost susținută de partidul Liga, care a promovat măsura ca un răspuns la ceea ce a denumit „radare folosite pentru a strânge bani”. Cu toate acestea, modul în care autoritățile locale vor trebui să transmită datele rămâne neclar, urmând ca o măsură viitoare să stabilească detaliile procedurale. Obiectivul final este realizarea unei hărți naționale a tuturor radarelor active, dar procesul este estimat să dureze.
Decretul nu clarifică nici implicațiile unei decizii recente a Curții Supreme, care a stabilit că amenzile emise pe baza unor camere de supraveghere a vitezei aprobate, dar neomologate, sunt invalide. În prezent, Ministerul Transporturilor nu a emis instrucțiuni clare privind omologarea acestor echipamente.
Amânarea interdicției pentru mașinile diesel Euro 5
Un alt punct sensibil al decretului este cel privind vehiculele diesel Euro 5. În regiunile Emilia-Romagna, Lombardia, Piemont și Veneto, interdicția acestor autovehicule era programată să intre în vigoare în octombrie 2025, în zilele lucrătoare și în intervalul orar de vârf. Măsura fusese inițiată în contextul unei proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva Italiei din cauza poluării excesive din nordul țării.
Guvernul Meloni, printr-un amendament susținut tot de Liga, a decis însă amânarea interdicției până la 1 octombrie 2026. În plus, aceasta nu va mai afecta toate localitățile cu peste 30.000 de locuitori, așa cum se prevede în planul original, ci doar pe cele cu o populație de peste 100.000 de locuitori. Regiunile implicate pot, de asemenea, să decidă neaplicarea interdicției dacă adoptă alte măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului.
Modificări pentru Podul Strâmtorii Messina
Decretul aduce și prevederi tehnice importante legate de construcția podului peste Strâmtoarea Messina. Compania responsabilă de acest proiect va deveni oficial „autoritate contractantă calificată”, statut care îi va permite să gestioneze direct atribuirea contractelor de lucrări publice, accelerând astfel procesul de construcție. Cu toate acestea, supravegherea anticorupție rămâne în vigoare, iar propunerea de relaxare a controalelor antimafia – criticată inclusiv de președintele Sergio Mattarella – nu a fost inclusă în textul final.
Abandonarea majorării taxelor de autostradă
Un amendament care ar fi impus o taxă suplimentară autostrăzilor, de un euro pentru fiecare mie de kilometri parcurși – bani care urmau să fie virați companiei publice Anas – a fost eliminat din textul final al decretului. Măsura, care urma să intre în vigoare la 1 august, a fost intens criticată de opoziție și a generat tensiuni inclusiv în rândul coaliției de guvernare. Matteo Salvini a cerut oficial retragerea propunerii, iar toate partidele de centru-dreapta s-au aliniat ulterior deciziei. Deși amendamentul a fost abandonat, problema subfinanțării Anas rămâne nerezolvată.
Sezonul de plajă, reglementat la nivel regional
Decretul prevede și flexibilizarea datelor de închidere a sezonului estival, care nu va mai fi unitar la nivel național. Astfel, fiecare regiune va putea decide propriul calendar privind sfârșitul sezonului de plajă, în funcție de condițiile climatice sau de interesul turistic local.
Deși multe dintre măsurile incluse sunt de ordin tehnic, impactul acestui decret va fi resimțit în multiple sectoare – de la transporturi la mediu și turism. Rămâne de văzut dacă Senatul va adopta fără modificări acest pachet legislativ complex și controversat, în termenul stabilit până la 20 iulie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
