Conform declarațiilor oficiale, linia urmărită de executivul condus de Giorgia Meloni este clară: militarii italieni nu vor fi trimiși să lupte în Ucraina, dar ar putea participa la operațiuni de curățare a teritoriului și a apelor de mine antipersonal, mine antitanc și muniții neexplodate. Tajani a amintit experiența vastă a Italiei în astfel de misiuni, în special prin marină și armată, subliniind că în privința acestui scenariu „s-au înregistrat progrese și în ceea ce privește coordonarea”.
Declarațiile au venit în cadrul unei intervenții la întâlnirea de la Rimini, unde Tajani a încercat totodată să minimizeze controversa iscată de Salvini. „Politica externă este făcută de prim-ministru și de ministrul de externe”, a punctat acesta, menționând că nu există o criză diplomatică între Roma și Paris. Liderul Ligii, însă, a reiterat într-un comunicat că „niciodată soldații italieni nu ar trebui să mai lupte în Ucraina sau în Rusia”.
Guvernul Meloni, din care face parte și Liga, are însă o poziție diferită. Planul de armistițiu propus de Italia prevede ca Ucraina să beneficieze de o „garanție similară Articolului 5 al NATO”, care stabilește că un atac asupra unui stat aliat este considerat un atac asupra tuturor. Tajani a subliniat că aceasta este „propunerea italiană”, confirmată în repetate rânduri și de premier.
Aplicarea unui asemenea mecanism ar putea implica, în cazul unei noi invazii ruse, mobilizarea Italiei alături de alte state, inclusiv prin trimiterea de trupe. Astfel, chiar dacă misiunea de deminare este văzută drept un obiectiv realist pentru perioada de după armistițiu, scenariul unei viitoare expediții militare rămâne pe masa discuțiilor.
Deocamdată, negocierile pentru pace par departe de a fi încheiate, iar rămâne incert dacă Italia ar putea decide să se retragă dintr-o eventuală forță internațională de menținere a păcii, în cazul în care discuțiile vor avansa în această direcție.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
