Astfel, oficialii care nu prezintă declaraţii de avere sau nu declară averi mai mari de 4,2 milioane de hrivne (150.000 dolari) riscă o pedeapsă de doi ani de închisoare.
Această lege a fost o condiţie pentru ca guvernul să poată obţine credite suplimentare de la Fondul Monetar Internaţional (FMI).
La scurt timp după votarea legii, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că nu o va promulga în actuala sa formă.
Şeful statului ucrainean a explicat că parlamentarii au diluat textul legii cu amendamente ce riscă să submineze eforturile Ucrainei de a combate corupţia în mod eficient.
Nu asta aşteaptă ucrainenii şi nu asta le-am promis atunci când am înaintat parlamentului această lege, a subliniat el.
NAZK-ul ucrainean, un DNA românesc
Deputaţii ucraineni au aprobat, la jumătatea lunii decembrie, restabilirea prerogativelor Agenţiei naţionale de prevenire a corupţiei (NAZK), într-o încercare de a garanta primirea de noi împrumuturi de la FMI pentru a lupta împotriva recesiunii economice masive cauzate de pandemia de COVID-19.
În octombrie anul trecut, Curtea Constituţională de la Kiev declarase neconstituţională o parte din legislaţia anticorupţie, considerând excesivă sancţionarea publicării de informaţii false în declaraţiile de avere ale oficialităţilor. De asemenea, Curtea a redus unele dintre atribuţiile esenţiale ale NAZK.
Decizia a afectat un nou acord de împrumut de 5 miliarde de dolari cu FMI, acord aflat deja în impas din cauza îngrijorărilor legate de ritmul reformelor în Ucraina. De asemenea, economia ucraineană a fost afectată şi de pandemia de coronavirus.
La rândul său, Uniunea Europeană a atenţionat că asistenţa pentru Ucraina este condiţionată de rezultatele obţinute de autorităţile de la Kiev în combaterea corupţiei, relatează Agerpres.
[citeste si]