La doar doi ani de la introducerea Alocației de Cetățenie în Germania, guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU) plănuiește să modifice substanțial sistemul. Noul plan urmărește transformarea acesteia în ceea ce oficialii numesc „noua securitate de bază”, însoțită de măsuri mai dure pentru beneficiari. Deși detaliile reformei nu sunt încă pe deplin clarificate, autoritățile vorbesc despre o întoarcere la principiul „cerere și sprijin”, care presupune sancțiuni mai rapide, inclusiv „retragerea completă a beneficiilor”, cu scopul declarat de a stimula integrarea rapidă pe piața muncii.
În centrul dezbaterii se află așa-numiții „refuzatori totali”, persoane care resping în mod repetat ofertele de muncă. Deși aceștia reprezintă doar un segment restrâns, în 2024 centrele de ocupare a forței de muncă au impus aproape 23.400 de sancțiuni. Cu toate acestea, criticii subliniază că măsurile sunt promovate în absența unei „evaluări științifice cuprinzătoare” a funcționării Alocației de Cetățenie, avertizează Asociația „Fără Sancțiuni”.
În plus, beneficiarii înșiși au fost rareori consultați în cadrul dezbaterii publice. Recent, Asociația „Fără Sancțiuni”, în colaborare cu Institutul German pentru Cercetări Economice (DIW), a realizat un studiu propriu. Sondajul, efectuat online de institutul de cercetare Varian, a inclus 1.014 beneficiari ai Alocației de Cetățenie, care au răspuns la întrebări despre experiențele lor în căutarea unui loc de muncă, relația cu centrele de ocupare a forței de muncă, modul în care gestionează alocația standard și implicarea lor socială.
Alocația de Cetățenie în Germania. Ce arată sondajele
Rezultatele arată că majoritatea covârșitoare a celor chestionați, 74%, își doresc să devină independenți de Alocația de Cetățenie. Doar 8% nu sunt de acord cu această idee. Beneficiarii sunt în general activi în căutarea unui loc de muncă: în medie, fiecare a depus opt cereri de angajare și a primit două oferte din partea centrelor de ocupare a forței de muncă.
Totodată, 14% dintre respondenți au declarat că au refuzat o ofertă o dată, iar un alt procent de 14% au respins mai multe oferte. La nivel general, din totalul celor 1.014 participanți la sondaj, 3% au refuzat o singură ofertă, iar alți 3% au refuzat mai multe. Potrivit regulamentelor, aceste cazuri nu sunt automat considerate „refuz total”, atâta timp cât există un motiv justificat și acceptat de centrul de ocupare a forței de muncă, astfel că nu se aplică sancțiuni.
Studiul mai scoate la iveală principalele obstacole cu care se confruntă beneficiarii în procesul de angajare. Printre motivele frecvente de respingere a ofertelor se numără lipsa calificărilor, distanța sau accesibilitatea redusă la locul de muncă, problemele de sănătate sau incompatibilitatea programului de lucru cu responsabilitățile familiale, cum ar fi îngrijirea copiilor sau a rudelor. Salariile prea mici sunt rareori invocate ca motiv de refuz.
Aceste explicații sunt susținute de datele privind problemele cu care se confruntă șomerii pe piața muncii. Potrivit studiului, 59% dintre beneficiari se confruntă cu probleme de sănătate fizică, 57% cu probleme de sănătate mintală, iar 44% declară că au ambele tipuri de afecțiuni. De asemenea, 52% susțin că nu există suficiente locuri de muncă adecvate în regiunea lor, iar jumătate dintre respondenți consideră că ofertele de muncă disponibile nu corespund calificărilor lor.
Piața muncii nu oferă, în prezent, multe oportunități pentru persoanele care beneficiază de Alocație de Cetățenie. Potrivit studiului, 43% dintre respondenți nu dețin nicio calificare profesională, ceea ce îi limitează la locuri de muncă necalificate, așa-numitele „locuri de muncă de asistent”, aflate în prezent la mare concurență. Situația generală a pieței muncii este, de altfel, dificilă: Ministerul Federal al Muncii a confirmat recent că șansele șomerilor de a găsi un loc de muncă sunt „la un nivel minim istoric”. Numărul de posturi vacante raportate lunar este cel mai mic din ultimele decenii, iar 80% dintre posturile disponibile necesită o calificare profesională finalizată, pe care mulți dintre beneficiari nu o dețin.
Ce planuri are guvernul Merz pentru beneficiarii Alocației de Cetățenie
În aceste condiții, puțini dintre respondenți sunt optimiști că vor reuși să iasă de sub protecția sistemului social. Conform sondajului, 51% nu cred că vor găsi un loc de muncă care să le permită să devină independenți financiar. Mai mult, 59% se așteaptă să fie nevoiți să își suplimenteze veniturile din muncă cu Alocația de Cetățenie, chiar dacă își vor găsi un loc de muncă. Doar 16% nu sunt de acord cu această perspectivă.
Datele prezentate în studiu sunt în concordanță cu concluziile Institutului pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă (IAB), care arată că persoanele aflate în șomaj ajung adesea în locuri de muncă precare și rămân, în continuare, dependente de sprijinul social.
Relațiile dintre beneficiari și centrele de ocupare a forței de muncă sunt, potrivit studiului, mixte. În timp ce 29% dintre respondenți declară că se simt bine tratați, 32% susțin contrariul. De asemenea, o majoritate de 57% consideră că nu primesc sprijin individualizat din partea acestor centre. Contactul cu instituțiile este, însă, perceput diferit de la caz la caz. Mulți dintre cei chestionați spun că ar dori mai multe oportunități de formare profesională.
În ceea ce privește măsurile punitive anunțate de guvern, beneficiarii privesc cu scepticism eficiența acestora. Jumătate dintre respondenți resping ideea că reducerea beneficiilor i-ar motiva să caute mai activ un loc de muncă. Doar 20% sunt de acord cu această afirmație. În schimb, 46% consideră că absența sancțiunilor le-ar oferi mai multă libertate și încredere în căutarea unui loc de muncă.
Mulți dintre cei afectați susțin că nivelul actual al beneficiilor abia dacă acoperă nevoile de bază, iar cheltuielile neprevăzute generează „tăieri considerabile” în bugetul lunar. Astfel, reducerile de beneficii ar reprezenta o povară suplimentară.
Președintele DIW, Marcel Fratzscher, avertizează că reducerea beneficiilor este „contraproductivă” nu doar pentru persoanele afectate, ci și pentru întreprinderi, societate și statul bunăstării. „O astfel de măsură ar îngreuna, în loc să faciliteze, integrarea pe piața muncii. Venitul cetățeanului trebuie gândit astfel încât să asigure participarea tuturor persoanelor afectate”, a declarat Fratzscher, solicitând investiții mai mari în sprijinirea beneficiarilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
