Înmulțirea numărului cazurilor de coronavirus din județe precum Prahova, Brașov, Timiș și Galați este cauzată de apariția unor focare de COVID la o serie de companii, cele mai multe din sectorul IMM-urilor. În unele dintre cazuri, de vină pentru creșterea numărului îmbolnăvirilor sunt chiar managerii acestor firme, care au ignorat cu bună știință măsurile de prevenire.
Potrivit experților de la Frames, în multe firme, în special în zona de IMM-uri, respectarea regulilor de protecție este, din păcate,
facultativă.
,,Sunt companii unde angajații nu poartă măști sau le poartă greșit, iar recipienții cu dezinfectanți sunt prezenți doar pentru a preîntâmpina
controalele autorităților, folosirea lor fiind facultativă. În spațiile comune, distanța dintre birouri, dintre zonele de lucru, nu a fost mărită, iar la întâlnirile dintre angajați sau la cele cu clienții și partenerii nu sunt purtate măști și nu se respectă distanțare socială. Aceasta este realitatea’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Dincolo de faptul că nu se poartă măști sanitare decât în situații punctuale, în multe companii sunt probleme și cu asigurarea măsurilor de
dezinfecție și protecție a spațiilor în care se desfășoară activitățile economice.
MĂSURILE DE PROTECȚIE, DUPĂ URECHE
Dincolo de nerespectarea măsurilor de protecție și de prezența, pe piață, a unor dezinfectanți neautorizați, o mare problemă în economia
românească, mai ales în sectorul de HORECA, o reprezintă absența unor reguli clare privind asigurarea protecției anti-covid.
Potrivit experților de la Frames, dincolo de măsurile dispuse de autorități, nu există în acest moment un set de reguli clare, concrete,
asumate la nivel instituțional, în privința prevenirii infecțiilor cu COVID.
,,Multe dintre firmele din HORECA acționează așa cum pot, în condițiile unei legislații ambigue. Își igienizează spațiile de lucru, camerele de
hotel, terasele etc. fără însă a avea garanția că măsurile implementate sunt de natură să evite contaminarea cu coronavirusul COVID-19. Aceeași situație este prezentă, de exemplu, și în sectorul de retail’’, spune
Adrian Negrescu, managerul Frames. Atunci când vin în control, autoritățile verifică, în principal, actele societăților, condițiile generale de igienă și cele specifice, prevăzute în legislație, însă n-au niciun fel de modalitate de control asupra modului în care sunt respectate condițiile sanitare, din prisma pericolului infectării cu COVID.
PERICOLUL COVID ÎN ECONOMIE
Fără o reglementare concretă și o implementare optimă a măsurilor de protecție, multe companii riscă să se confrunte cu stoparea producției
și închiderea activității, situații care pot duce foarte rapid insolvență și faliment.
,,Este de ajuns ca 1-2 angajați să se contamineze pentru ca întreg personalul să intre în izolare. Această situație poate determina
închiderea activității, cu consecințe directe în sănătatea financiară a companiei. Dincolo de efortul salutar al Guvernului, care asigură plata
parțială a salariilor pentru angajații afectați, firmele riscă să ajungă rapid în blocaj financiar’’, spun experții de la Frames.
Cum peste 80% dintre firmele românești sunt slab capitalizate și nu dispun de fonduri pentru situații de criză, pericolul de contagiune
economică este major.
,,Dependența între companii a crescut în 2020, astfel că, de exemplu, dacă o firmă intră în criză financiară, va trage după sine mare parte
din furnizori. Vedem acum, în pandemie, cât de nociv este, din această perspectivă, creditul comercial (furnizor). La noi, volumul creditului
furnizor este de trei ori mai mare decât cel al creditului bancar, mai exact 383 de miliarde de lei (credit comercial) față de 117 miliarde lei
(credit bancar)’’, arată analiza Frames.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
