Până unde poate merge încăpăţânarea elveţiană de a nu ajuta "militar" Kievul, chiar şi indirect? De la începutul războiului, Elveţia şi-a tot iritat partenerii europeni, interzicându-le să transfere armatei ucrainene muniţia vândută de Berna. Germania (de două ori), Spania şi Danemarca au suportat consecinţele acestei inflexibilităţi, relatează sursa citată.
O nouă etapă în strategia de "necooperare" a Confederaţiei Elveţiene a avut loc duminică, 12 martie, odată cu descoperirea, de către ziarul Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, a casării de către armata elveţiană a unui întreg arsenal, desigur, puţin învechit, dar încă utilizabil şi performant.
Berna va distruge în curând 60 de sisteme de apărare sol-aer Rapier (în franceză "rapière", floretă), o baterie antiaeriană dezvoltată de British Aircraft Corporation în anii 1960 în numele armatei britanice şi al Royal Air Force. Intrat în serviciu în 1971, sistemul Rapier a avut prima utilizare de teren în timpul războiului din Insulele Falkland. Berna a achiziţionat 60 de unităţi în 1980 şi le-a modernizat în repetate rânduri până de curând, înainte ca acestea să fie scoase din funcţiune şi declarate improprii pentru funcţionare la sfârşitul anului 2022. "O primă tranşă a sistemului de arme Rapier a fost deja demontată. Vor urma încă trei", confirmă Kaj-Gunnar Sievert, purtătorul de cuvânt al Armasuisse, Biroul Federal pentru Armament al Ministerului Apărării din Berna.
"Aceste rachete sunt, cu siguranţă vechi, dar nu sunt complet depăşite", explică Peter Schneider, fost director al Swiss Military Review, amintind că britanicii au asigurat securitatea Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012 cu baterii Rapier. Prin urmare, ele ar putea fi foarte bine folosite chiar şi astăzi împotriva ţintelor care zboară jos, cum ar fi dronele şi elicopterele, şi chiar şi avioanele de luptă. Ele nu vor fi însă folosite niciodată pentru a proteja cerul ucrainean, ceea ce a provocat consternarea mai multor deputaţi elveţieni.
"Este absurd că renunţăm la armele de apărare care încă funcţionează", a spus consilierul naţional Francois Pointet potrivit căruia Rapier, o armă de fabricaţie britanică şi nu de fabricaţie elveţiană, nu se încadrează la legea privind interzicerea exportului de echipamente militare elveţiene în zonele de conflict.
Conform unei reguli stabilite chiar de guvernul de la Berna în anul 2006, sistemele străine care nu mai sunt necesare armatei trebuie revândute cu prioritate ţării producătoare, "fără condiţii". Cu alte cuvinte, Elveţia nu ar trebui să ceară interzicerea reexportului, aşa cum procedează de un an, de exemplu pentru muniţia pentru vehiculele blindate germane Ghepard. Aşadar, de ce nu a sugerat Londrei să ia înapoi acest material?
"Nu este obişnuit ca Elveţia să ofere achiziţionarea sistemelor sale militare dezafectate", răspunde Armasuisse. Cert este că Ministerul elveţian al Apărării nu a considerat de cuviinţă să-şi consulte omologul britanic nici la decizia de a scăpa de Rapiers în 2019, nici de la începutul războiului din Ucraina. În cazul în care Londra se arată interesată de aceste baterii, acum că problema a devenit publică, ar fi interesant de observat reacţia Bernei. Înşişi britanicii şi-au retras sistemele Rapier în 2021. Toate rachetele au fost distruse, dar asta era înainte de începerea războiului din Ucraina.
Elveția va mai distruge și alte echipamente militare
Duminică seara, 12 martie, guvernul elveţian nu a avut nicio reacţie la emoţia stârnită de distrugerea planificată a acestor arme defensive, care le-ar fi putut permite ucrainenilor să se protejeze de atacurile aeriene inamice, în special cele asupra ţintelor civile. Este puţin probabil ca acest caz, care dăunează imaginii Elveţiei în străinătate, să treacă neobservat. Pentru că armata elveţiană va dezafecta şi alte sisteme de arme străine în următorii ani, începând cu 248 de tancuri de infanterie M113 şi peste 100 de tunuri de artilerie de tip M109. Echipamente proiectate de americani şi deja desfăşurate în Donbas, în luptele cu trupele ruse.
Iritat de insistenţa criticilor la adresa ţării sale privind interpretarea riguroasă a neutralităţii, preşedintele Confederaţiei (în funcţie de un an), socialistul Alain Berset, a repetat duminică, într-un interviu acordat Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, că "armele elveţiene nu trebuie să fie folosite în războaie". Pe un ton mai moralizator, el a subliniat că, la fel ca înainte de Primul Război Mondial, simte "o frenezie războinică în anumite zone. Înţeleg şi respect faptul că alte ţări au o poziţie diferită. Dar şi poziţia elveţiană trebuie respectată", relatează Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
