Creșterea tensiunilor geopolitice și atacurile repetate ale fostului președinte american Donald Trump asupra Rezervei Federale reaprind în Europa dezbaterea privind repatrierea rezervelor de aur din Statele Unite. Germania și Italia, care dețin a doua și a treia cea mai mare rezervă de aur la nivel mondial, se confruntă cu cereri tot mai ferme de a-și muta lingourile din New York pe teritoriul național.
Potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, Germania deține 3.352 de tone de aur, iar Italia 2.452 de tone. Ambele țări păstrează mai bine de o treime din rezerve în custodia Rezervei Federale din New York, în valoare totală de peste 245 de miliarde de dolari, arată calculele realizate de Financial Times. Această practică are rădăcini istorice, dar reflectă și rolul central al New York-ului pe piața mondială a aurului, alături de Londra.
Totuși, incertitudinea politică din SUA și instabilitatea geopolitică globală au amplificat neîncrederea față de menținerea acestor rezerve peste ocean. Fabio De Masi, fost europarlamentar Die Linke și membru al partidului populist de stânga BSW, consideră că există „argumente puternice” pentru relocarea aurului în Europa, mai ales „în perioade turbulente”.
Italienii consideră un risc major păstrarea aurului în SUA
În Germania, ideea repatrierii aurului beneficiază de sprijin politic transpartinic. Fostul deputat conservator Peter Gauweiler a avertizat că Bundesbank trebuie să fie extrem de prudentă cu privire la protejarea rezervelor. „Trebuie să ne întrebăm dacă depozitarea aurului în străinătate a devenit mai sigură și mai stabilă în ultimul deceniu. Răspunsul e evident, lumea a devenit mai nesigură”, a declarat Gauweiler pentru Financial Times.
La rândul său, Asociația Contribuabililor din Europa (TAE) a trimis scrisori oficiale către ministerele de finanțe și băncile centrale din Germania și Italia, cerând reevaluarea relației cu Fed în privința custodiei aurului. „Suntem foarte îngrijorați de faptul că Trump interferează cu independența Băncii Rezervei Federale”, a transmis președintele TAE, Michael Jäger, adăugând că „recomandarea noastră este să aducem aurul acasă, pentru a ne asigura că băncile centrale europene au control deplin asupra lui în orice moment”.
În Italia, dezbaterea privind repatrierea aurului a fost reactivată înaintea vizitei premierului Giorgia Meloni la Washington, unde s-a întâlnit cu Donald Trump în aprilie. Jurnalistul economic Enrico Grazzini a atras atenția, într-un articol publicat în Il Fatto Quotidiano, că păstrarea a 43% din rezervele de aur ale Italiei în SUA „sub administrația nesigură a lui Trump” reprezintă un risc major pentru interesul național.
Tendința repatrierii aurului câștigă teren la nivel global. Un sondaj realizat recent în rândul a peste 70 de bănci centrale arată că tot mai multe instituții iau în considerare mutarea rezervelor pe teritoriul propriu, pe fondul temerilor legate de accesul la lingouri în cazul unei crize internaționale.
Campanie în Germania pentru repatrierea aurului
Dependența Europei de Rezerva Federală ca depozitar al aurului datează din perioada postbelică, când statele vest-europene au acumulat rezerve importante, pe fondul boom-ului economic și al excedentelor comerciale față de SUA. În acea perioadă, dolarul era convertibil în aur prin sistemul Bretton Woods, iar depozitarea lingourilor în SUA era considerată o măsură de protecție în eventualitatea unui conflict cu URSS.
Însă, în anii ’60, Franța a fost prima care a renunțat la această practică, repatriind aurul la Paris, în urma pierderii încrederii președintelui Charles De Gaulle în sistemul Bretton Woods.
În Germania, o amplă campanie civică lansată în 2010, sub sloganul „Repatriați aurul nostru”, a determinat Bundesbank să schimbe politica. În 2013, banca centrală a decis să mute jumătate din rezervele de aur în Germania, relocând 674 de tone din Paris și New York la Frankfurt. Operațiunea, desfășurată în condiții de maximă securitate, a costat 7 milioane de euro. În prezent, 37% din aurul Bundesbank se află încă la New York.
În Italia, liderul Fraților Italiei, Giorgia Meloni, a susținut în 2019 repatrierea rezervelor de aur, pe când partidul său era în opoziție. După instalarea sa ca prim-ministru la sfârșitul anului 2022, Meloni a evitat să mai abordeze public acest subiect, preferând să mențină o relație cordială cu Trump și să evite escaladarea tensiunilor comerciale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
