Potrivit acestora, decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.
Un alt motiv pentru respingerea amendamentelor aduse celor două Coduri a fost netranspunerea deciziilor anterioare, în special în ceea ce privește prescripția sau abuzul în serviciu.
„O parte din corelările tehnice nu s-au făcut deloc. Ceea ce înseamnă că acest lucru ține de extrinsec, de procedură. Toată dezbaterea a fost nu pe ideea de a nu admite obiecțiile, pentru că erau de admis, ci pe declararea ca neconstituționale, în ansamblu, pentru că nu s-au respectat elementele procedurale”, au explicat surse din cadrul CCR.
Potrivit surselor citate, pe lângă motivele extrinseci, judecătorii au identificat și motive de fond pentru respingerea modificărilor aduse celor două Coduri, precum netranspunerea în lege a deciziilor anterioare referitoare la abuzul în serviciu sau la prescripție.
„Parlamentul și-a permis să ignore sau pur și simplu a omis să reglementeze așa cum a decis anterior Curtea”, au mai declarat sursele citate.
Concret, unul dintre motivele pentru care a fost retrimis în Parlament Codul penal este articolul referitor la prescripția faptei penale. În decizia de anul trecut prin care au respins inițial Codul penal, judecătorii constituționali au explicat că „întreruperea termenului de prescripție, cu consecința curgerii unui nou termen de prescripție, nu poate fi raportată la persoană, ci la faptă, acesta din urmă fiind criteriul care ține de natura prescripției."
Dar, în urma reexaminării în Comisia Iordache, Parlamentul a preluat forma în vigoare a art. 155 alin. (2) din Codul Penal, ceea ce înseamnă că nu a fost respectată decizia CCR.
Un alt articol care nu a fost transpus în lege așa cum a decis Curtea este cel referitor la infracțiunea de abuz în serviciu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
