Începând cu 1 ianuarie 2025, Germania a lansat cea mai amplă reformă a sistemului său spitalicesc din ultimele decenii, cu scopul de a reduce costurile, de a crește calitatea serviciilor medicale și de a adapta infrastructura la nevoile reale ale populației. Această reformă a fost inițiată de ministrul Sănătății, Karl Lauterbach, și este programată să fie implementată treptat până în 2029.
Un aspect esențial al reformei este reducerea numărului de spitale. Se preconizează că „sute” de spitale vor fi închise sau transformate, în special în zonele urbane din vestul Germaniei, unde există o densitate mare de unități spitalicești, dar și un număr semnificativ de paturi neocupate.
Pentru a sprijini această tranziție, a fost creat un Fond de Transformare a Spitalelor, cu un buget de până la 50 de miliarde de euro, destinat modernizării infrastructurii, sprijinirii fuziunilor și conversiei spitalelor în centre de îngrijire integrate .
Spitale închise sau reorganizate până în prezent
Bremen: În landul Bremen, rețeaua municipală de spitale Gesundheit Nord (Geno) a anunțat închiderea spitalului „Links der Weser”. Serviciile de cardiologie ale acestuia vor fi integrate în spitalul Bremen-Mitte până în 2028. Această decizie face parte dintr-un plan de reducere a costurilor și de specializare a serviciilor medicale.
Adenau (Renania-Palatinat): Spitalul St. Josef, fondat în 1863, a fost închis la sfârșitul lunii martie 2023. Cu doar 20 din cele 74 de paturi ocupate în mod regulat și pierderi financiare de aproximativ 10 milioane de euro, clinica nu mai era considerată esențială pentru sistemul de sănătate.
Thuringia: În acest land, lanțul de spitale Regiomed, care include unități în Neuhaus, Sonneberg și Hildburghausen, a intrat în insolvență. De asemenea, clinica Sternbach din Schleiz a fost afectată de dificultăți financiare, reflectând impactul reformei asupra spitalelor din regiune.
Berlin: Spitalul Evreiesc din Berlin (Jüdisches Krankenhaus Berlin) a concediat 74 de asistenți medicali auxiliari, reprezentând aproape 20% din personalul de îngrijire. Această măsură a fost justificată prin situația economică precară a instituției.
Motivele reformei: paturi neocupate și costuri ineficiente
Germania deține cel mai mare număr de paturi de spital pe cap de locuitor din Uniunea Europeană - 7,9 paturi la 1.000 de locuitori, comparativ cu media UE de 5,3 . Însă, aproximativ o treime dintre aceste paturi sunt neocupate, ceea ce generează costuri ridicate pentru întreținerea infrastructurii și personalului. Această situație a dus la dificultăți financiare pentru multe spitale, unele ajungând în pragul falimentului.
În plus, sistemul anterior de finanțare, bazat pe plăți per caz tratat (DRG), a încurajat efectuarea unui număr cât mai mare de proceduri, uneori chiar și atunci când acestea nu erau strict necesare din punct de vedere medical. Această abordare a condus la supraîncărcarea personalului medical și la creșterea cheltuielilor fără o îmbunătățire semnificativă a calității serviciilor.
Schimbări majore în finanțare și organizare
Reforma introduce un nou model de finanțare hibrid: 60% din bugetul spitalelor va proveni din plăți fixe pentru menținerea serviciilor esențiale (personal, echipamente), iar restul de 40% va fi alocat în funcție de numărul și calitatea tratamentelor oferite . Această schimbare are scopul de a elimina stimulentele pentru efectuarea de proceduri inutile și de a încuraja concentrarea pe calitatea actului medical.
Totodată, spitalele vor fi clasificate în 65 de „grupuri de servicii” (de exemplu, cardiologie, oncologie), fiecare cu cerințe stricte privind dotările, personalul și volumul minim de cazuri. Doar spitalele care îndeplinesc aceste criterii vor putea furniza anumite servicii, ceea ce va duce la o specializare mai pronunțată și la centralizarea tratamentelor complexe în unități bine echipate.
Impactul asupra pacienților și personalului medical
Pentru pacienți, reforma promite o îmbunătățire a calității îngrijirilor, prin concentrarea tratamentelor complexe în centre specializate și reducerea procedurilor inutile. De asemenea, se urmărește o mai bună coordonare între îngrijirea ambulatorie și cea spitalicească, în special în zonele rurale, prin crearea de unități de tip „Level 1i”, care oferă atât servicii ambulatorii, cât și internări de scurtă durată.
Cu toate acestea, există îngrijorări privind accesul la servicii medicale în zonele mai puțin populate și posibilele pierderi de locuri de muncă în urma închiderii sau transformării spitalelor. Guvernul federal și autoritățile locale vor trebui să gestioneze cu atenție aceste aspecte pentru a asigura o tranziție echitabilă și eficientă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
