Cutremur de 3,1 produs în Suceava, vineri dimineaţa

Un cutremur slab cu magnitudinea de 3,1 s-a produs vineri dimineaţa, la ora locală 4:09, în zona Moldovei, judeţul Suceava, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 21,4 kilometri şi s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 34 km sud de Suceava, 58 km sud de Piatra Neamţ, 65 km sud de Botoşani şi 87 km sud de Roman.

De la începutul lunii septembrie, în România s-au produs 12 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,1 pe Richter.

Cel mai puternic seism din acest an, cu magnitudinea 4,5, a avut loc în data de 26 februarie, în judeţul Vrancea.

Activitatea seismică din România în 2026

Activitatea seismică de pe teritoriul României din cursul anului 2026 s-a înscris în parametrii fizici obișnuiți ai zonei seismogene Vrancea, dar a inclus și secvențe de mișcări de suprafață în zone crustale secundare. Monitorizarea continuă efectuată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a înregistrat câteva sute de mișcări seismice de mică intensitate, alături de câteva evenimente moderate care au fost resimțite de populație.

Principala sursă de risc seismic a țării, regiunea subcrustală Vrancea, a generat majoritatea microseismelor din acest an. Seismele din această zonă s-au produs la adâncimi cuprinse predominant între 70 și 150 de kilometri, un profil de adâncime care atenuează din energia eliberată la suprafață.

Epicentre active: Cele mai multe cutremure au avut focarele localizate în județele Buzău și Vrancea.

Magnitudini moderate: Majoritatea evenimentelor s-au situat sub pragul de 3,5 grade pe scara Richter. Totuși, pe parcursul anului s-au înregistrat și câteva seisme cu magnitudini cuprinse între 4,0 și 4,5, resimțite ușor în orașele din apropiere (Focșani, Buzău, Sfântu Gheorghe) și izolat în spațiile înalte din București.

Seismicitatea crustală și faliile de suprafață

Pe lângă activitatea de adâncime din Vrancea, anul 2026 a fost marcat de mici secvențe seismice de suprafață (adâncimi sub 20 km) în alte regiuni istorice ale țării.

Oltenia și regiunea Gorj: După activitatea intensă din anii anteriori, secvența din Gorj a continuat să manifeste mici replici de suprafață, majoritatea având magnitudini reduse, de sub 2,5 grade.

Zona Banat și Crișana: S-au raportat mișcări de falie de mică adâncime în apropiere de Timișoara și Arad, caracteristice sistemelor de falii locale, fără a produce pagube materiale.

Falia Galați - Dobrogea: A înregistrat evenimente minore de suprafață, monitorizate pentru evaluarea tensiunilor din placa Mării Negre.

Activitatea seismică din 2026 a reconfirmat utilitatea Sistemului de Avertizare Timpurie (EWS) dezvoltat de INCDFP, care permite detectarea undelor primare (unde P) produse în Vrancea și emiterea de alerte automate către infrastructurile critice cu câteva zeci de secunde înainte de sosirea undelor de forfecare (unde S).