Germania pierde miliarde de euro anual prin fraude sociale sofisticate, puse la cale de grupări organizate și clanuri criminale. Infractorii creează firme fictive, inventează servicii medicale care nu există, manipulează aparate de joc, folosesc identități false și își ascund banii în proprietăți sau bunuri de lux. Metodele sunt numeroase, iar statul se dovedește adesea neputincios, deoarece pedepsele sunt mici comparativ cu alte infracțiuni.
Un anchetator din Renania de Nord-Westfalia, cu o experiență îndelungată în combaterea criminalității organizate și a micilor infracțiuni, a vorbit pentru cotidianul BILD, cu condiția anonimatului. El a dezvăluit mecanismele prin care sunt direcționate către clanuri sume uriașe din fondurile sociale. „Membrii acestor grupări au înțeles că pot fura miliarde fără să riște pedepse grele. Pentru un jaf armat riscă minimum cinci ani de închisoare, iar pentru fraudarea prestațiilor sociale primesc, în cel mai bun caz, o amendă”, a explicat investigatorul.
Publicația germană a realizat, în șase orașe, un amplu reportaj care confirmă amploarea fenomenului. Cazurile relatate arată cât de variate și îndrăznețe sunt metodele prin care contribuabilii germani sunt păgubiți.
Falsul liber profesionist
Una dintre schemele preferate este înregistrarea de afaceri fictive de către imigranți din Europa de Sud-Est, adesea români sau bulgari. Aceștia declară venituri foarte mici, de aproximativ 300 de euro pe lună, insuficiente pentru subzistență. Din acest motiv, statul completează veniturile cu ajutoare sociale, care se extind adesea și la membrii de familie. În realitate, activitatea economică nu există, iar fondurile provin direct din bugetul social. Investigatorul subliniază că victimele reale sunt persoanele sărace din cartierele defavorizate din România și Bulgaria, adesea manipulate, în timp ce câștigurile majore ajung la rețelele din umbră.
Manipularea aparatelor de joc
O altă metodă vizează sălile de jocuri. Aparatele electronice și mesele de joc sunt trucate astfel încât nu toți banii introduși să fie înregistrați oficial. Astfel, veniturile reale sunt ascunse și nu ajung să fie declarate la fisc.
„Cu sălile de jocuri, clanurile criminale pot câștiga mai mult decât cu traficul de droguri”, a precizat sursa BILD.
Casele de marcat „negre”
O problemă constantă o reprezintă barurile cu narghilea, cafenelele și ceainăriile unde se utilizează „case de marcat negre”. Aparatul fiscal oficial este declarat aproape permanent defect, iar jumătate din încasări, realizate în numerar, nu sunt contabilizate. Nu doar că se evită plata impozitelor, dar în acest fel se spală și sume considerabile de bani.
Companiile paravan
Clanurile se folosesc de structuri familiale pentru a ascunde fluxurile financiare. În familiile numeroase, aproape toți membrii beneficiază de prestații sociale, în timp ce un singur membru figurează ca angajat oficial. Toate afacerile, veniturile și proprietățile imobiliare sunt trecute pe numele acestuia, ceea ce le permite să justifice legal circulația banilor, în timp ce restul familiei continuă să primească ajutoare sociale.
Investițiile imobiliare în țară
Banii obținuți prin aceste scheme sunt direcționați către piața imobiliară, prin intermediul unor persoane fantomă. „Clanurile achiziționează tot mai multe case în cartiere bune, pe care le folosesc ca investiții de bătrânețe – cumpărate cu bani furați de la contribuabili”, a arătat investigatorul.
Îngrijirea medicală fictivă
Un alt domeniu expus fraudei este cel medical. Infractorii înființează servicii mobile de îngrijire care declară angajați și pacienți inexistenți. Facturile false sunt decontate de casele de asigurări de sănătate timp de luni întregi, până când sunt depistate nereguli. Chiar și atunci, prejudiciile sunt greu de recuperat, pentru că infractorii închid rapid firma și deschid alta. Numai în anul 2024 au fost raportate peste 20.000 de cazuri de acest tip, iar clanurile sunt cele care profită cel mai mult.
Mașini de lux cumpărate pe firmă
Grupările criminale cumpără companii solvabile, cu istoric bun la Schufa, pe care le folosesc pentru a închiria autoturisme de serviciu. Vehiculele nu sunt folosite pentru scopuri comerciale, ci intră în posesia membrilor clanurilor, deși aceștia figurează oficial ca beneficiari de ajutor social. Mașinile, de regulă modele de lux precum AMG-Mercedes, sunt apoi transferate între membri pentru a ascunde dovada proprietății fictive.
În paralel, clanurile exploatează lacune legislative pentru a intra în posesia unor bunuri de lux – autoturisme, ceasuri sau genți de designer. Mașinile sunt „închiriate pentru o zi” prin companii de leasing sau de rent-a-car, dar sunt utilizate permanent. În cazul ceasurilor, documentele de proprietate sunt întocmite pe numele altor persoane, ceea ce îngreunează urmărirea legală.
Autoritățile germane dovedesc greu fraudele
Pentru autorități, aceste cazuri sunt greu de dovedit. Fiecare schemă necesită investigații complexe, documente și probe clare, iar clanurile profită de timpul necesar pentru a-și reorganiza afacerile și a crea noi rețele.
În acest fel, miliarde de euro se pierd anual, iar contribuabilii germani sunt cei care suportă consecințele directe, scriu jurnaliștii de la Bild.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
