EXCLUSIV Cum au devenit două românce de neînlocuit într-un restaurant din SUA. Patronul: „Nu știu ce o să mă fac fără voi”

Promovarea nu a venit peste noapte, ci după ani în care ea și sora ei au demonstrat că pot face aproape orice într-un restaurant.

De la cameristă la managerul unui restaurant din America

Când Ilinca Popescu și sora ei, Maria, au plecat în Statele Unite în vara anului 2022, nu și-au imaginat că experiența Work&Travel le va schimba complet parcursul profesional.

Cele două au ajuns în Boothbay Harbor, un mic orășel de pe coasta statului Maine, cunoscut pentru turismul de vară, excursiile pentru observarea balenelor și pescuit. În extrasezon însă, localitatea aproape că se golește din cauza iernilor extrem de aspre.

Inițial acestea au primit un loc de muncă drept cameriste la un hotel.

„Voiam să mergem cu mai mulți prieteni și singurul job pe care ni l-au oferit a fost cel de housekeeper. Am acceptat fără să ne interesăm prea mult de locație sau de oraș”, povestește Ilinca în exclusivitate pentru Știri Diaspora.

Numai că planurile s-au schimbat rapid.

Mesajul trimis unui restaurant le-a schimbat destinul

În timp ce lucrau la primul loc de muncă, cele două surori căutau și un al doilea job. Maria a descoperit un anunț al restaurantului McSeagull, care urma să fie redeschis sub un nou proprietar.

Ilinca i-a scris direct managerului și a întrebat dacă le poate angaja. Au fost acceptate, deși nu lucraseră niciodată într-un restaurant.

După aproximativ o lună, cele două au reușit chiar să își schimbe și locul principal de muncă, după ce au parcurs toate procedurile legale necesare pentru modificarea contractului în cadrul programului Work&Travel.

Primul lor job a devenit recepția unui boutique hotel de lux, unde o cameră ajungea la aproximativ 780 de dolari pe noapte, iar al doilea a rămas restaurantul care avea să le schimbe viața.

Fără experiență în HoReCa, dar dispuse să învețe orice

La început au ocupat cele mai simple poziții. Au fost hostess, busser, angajatul care strânge și pregătește mesele și food runner, persoana care duce preparatele către clienți.

„Nu știam absolut nimic despre cum funcționează un restaurant. Nu știam ce poziții există și ce presupune fiecare”, își amintește Ilinca.

Însă dorința de a învăța și seriozitatea cu care și-au făcut treaba au fost observate imediat.

După doar două săptămâni, Ilinca a fost promovată pe postul de expo, persoana care coordonează ieșirea preparatelor din bucătărie, verifică garniturile și organizează livrarea comenzilor către ospătari.

Ulterior a lucrat la stația de preparate reci, pregătind salate, tartar și alte specialități.

De ce e greu să fii ospătar în America și cum au reușit cele două surori

Maria își dorea să devină ospătar, însă patronul avea rețineri. Acesta considera că doar cetățenii americani pot ocupa această poziție deoarece trebuie să răspundă întrebărilor turiștilor despre zonă și să comunice impecabil în limba engleză. Dar surorile nu au renunțat.

I-au explicat că lucrau deja la recepția hotelului și ofereau zilnic informații turiștilor despre obiectivele din împrejurimi. La finalul sezonului, Maria a primit șansa dorită și a devenit ospătar.

Un an mai târziu, și Ilinca făcea același lucru.

„În America, ospătarul este cel care câștigă cei mai mulți bani. Salariul pe oră este mic, însă veniturile vin din bacșișuri, care sunt în mod normal în jur de 20%”, explică tânăra.

Prietenia cu patronul a schimbat totul

Dincolo de muncă, între cele două surori și noul proprietar al restaurantului s-a creat o relație bazată pe încredere și respect.

Ilinca spune că acesta lucra cot la cot cu angajații și nu se comporta niciodată ca un șef autoritar.

„Orice trebuia să facem noi, făcea și el. Nu exista ideea că șeful doar dă ordine. După fiecare tură ne mulțumea pentru munca depusă. Te simțeai apreciat în fiecare zi.”

Restaurantul a devenit pentru ele mai mult decât un loc de muncă.

„L-am tratat ca și cum ar fi fost restaurantul meu pentru că știu că ce oportunități mi s-au oferit acolo, nu neapărat că nu s-ar fi întâmplat același lucru și în România, dar, cu siguranță, nu ar fi fost la fel”, spune românca.

Patru veri la rând în același restaurant

După primul sezon, Ilinca și Maria au continuat să revină în fiecare vară.

În 2023 au lucrat atât ca hostess, cât și ca ospătari.

În 2024 au petrecut iarna în Florida, unde au muncit într-un resort de golf, iar vara s-au întors din nou în Maine.

În 2025 au revenit pentru încă un sezon.

Relația cu patronul și cu echipa a rămas la fel de apropiată.

„Acum putem spune că locul acesta este a doua noastră casă”, mărturisește Ilinca.

Oferta pe care nu se aștepta să o primească

În vara lui 2026, imediat după ce a revenit în restaurant, patronul i-a făcut o propunere neașteptată.

I-a oferit funcția de Front of the House Manager, responsabilă de coordonarea ospătarilor, hostesselor, barmanilor și personalului auxiliar.

Managerul trebuie să intervină în orice situație, să rezolve problemele clienților și să cunoască fiecare poziție din restaurant.

„M-a întrebat dacă vreau să fiu manager. A fost foarte satisfăcător să vezi că cineva îți recunoaște munca”, spune Ilinca.

Totuși, aceasta a negociat programul astfel încât să rămână și ospătar în cea mai mare parte a săptămânii.

Două zile este manager, iar patru zile și jumătate servește clienții, deoarece bacșișurile rămân cea mai profitabilă sursă de venit.

De ce a fost promovată

Potrivit Ilincăi, promovarea nu a venit doar pentru că muncea bine. În fiecare sezon, patronul le cerea părerea înainte de a angaja oameni noi.

Ele îi instruiau pe noii colegi, le arătau cum funcționează restaurantul și îi învățau toate procedurile.

„Lucrasem aproape pe toate pozițiile și știam unde este fiecare lucru. El are încredere totală în noi și ne lasă să ne ocupăm de absolut orice”.

Această încredere construită în timp a cântărit decisiv atunci când a ales cine să coordoneze întreaga echipă din restaurant.

Ce se întâmplă cu restaurantul când sezonul se termină

Restaurantul McSeagull funcționează aproape exclusiv în sezonul turistic.

După ce noul proprietar l-a preluat în 2022, localul s-a deschis în fiecare an din aprilie până în octombrie, iar ulterior doar pentru aproximativ o lună, în perioada Crăciunului și a Anului Nou.

Iarna, numărul turiștilor scade dramatic, iar activitatea nu se compară cu cea din timpul verii.

Anul acesta, însă, există șanse ca restaurantul să nu mai fie deschis deloc în sezonul rece.

„Iarna asta nu cred că o să-l mai țină deschis”, spune Ilinca.

Patronul speră însă ca ea și sora sa să revină și vara viitoare.

„Ne-a spus că atunci când nu vom mai veni, nici nu știe ce o să se facă fără noi.”

Deocamdată, cele două nu au luat o decizie privind sezonul următor și analizează dacă vor reveni în SUA cu o nouă viză de muncă.

Pentru Ilinca, experiența începută printr-un simplu program Work&Travel s-a transformat într-o carieră construită pas cu pas, prin muncă, încredere și consecvență, într-un restaurant care, după patru veri petrecute acolo, a devenit mai mult decât un loc de muncă: o a doua casă.