Dacă inițial miza pe o victorie rapidă, obținută în câteva zile, Kremlinul s-a confruntat cu realitatea dură: armament învechit din epoca sovietică, penurie tot mai mare de componente furnizate anterior de Occident, o economie amenințată de criză, comandanți incompetenți și o armată demoralizată, fără dorința de a merge la front.
Orașele Rusiei sunt pline de afișe care îndeamnă la înrolare, promițând imediat un „bonus de semnătură” de aproximativ 30.000 de dolari, o pensie garantată și credite la dobânzi preferențiale. Procedura este simplă: este suficient să suni la numărul scurt 117, să treci printr-o verificare medicală sumară, iar apoi ești trimis direct pe front. Iar acolo, câștigurile pot depăși cu mult veniturile obișnuite din Rusia, unde salariul mediu lunar este de circa 900 de dolari.
Un soldat mobilizat primește 2.450 de dolari pe lună, dar poate obține prime substanțiale pentru fapte de război. Capturarea unui tanc Leopard este recompensată cu 12.000 de dolari, doborârea unui elicopter aduce 2.400 de dolari, iar distrugerea unui lansator de rachete HIMARS valorează 3.600 de dolari. O medalie primită pe câmpul de luptă echivalează cu alți 12.000 de dolari. Sistemul de plată merge chiar și mai departe: rănile suferite în luptă se transformă în bani. O lovitură penetrantă la cap, un picior zdrobit sau un braț amputat se plătesc cu 36.000 de dolari. O simplă fractură la mână este evaluată la 12.000 de dolari, relatează publicația italiană Il Messagero.
100 000 de deținuți ruși luptă pe front
În prezent, Rusia se laudă că recrutează aproximativ 1.000 de militari pe zi. Putin a oferit grațiere deținuților care acceptă să lupte, iar aproximativ 100.000 de condamnați au răspuns pozitiv. Au fost cooptați inclusiv vagabonzi și persoane cu probleme grave de alcoolism. Kremlinul a evitat însă mobilizarea obligatorie, care ar fi provocat opoziția clasei de mijloc. Media de vârstă a soldaților a urcat la 30 de ani, iar pregătirea militară rămâne adesea superficială. Potrivit expertului Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale, această strategie are și un efect politic: cu cât soldații sunt plătiți mai bine, cu atât scade simpatia publică față de veterani după război, ceea ce limitează potențialul de nemulțumire și proteste.
Pe lângă stimulentele financiare, Kremlinul a schimbat și abordarea militară. Mulți ofițeri au fost retrogradați, iar în locul lui Serghei Șoigu, în funcția de ministru al Apărării a fost numit economistul Andrei Belousov, un civil fără experiență militară, dar adept al teoriei keynesiene (intervenția statului în economie, în perioade dificile).
Cu un front de aproape 1.000 de kilometri, armata rusă se află într-o poziție pe care Kremlinul o consideră avantajoasă. Putin ar putea accepta oprirea conflictului doar dacă ar obține exact ce își dorește sau dacă președintele american Donald Trump i-ar propune un acord cu valoare strategică echivalentă. Orice rezultat va trebui însă prezentat în fața populației ca o „mare și istorică victorie”, justificând costurile uriașe în bani și vieți omenești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
