Un infractor român conduce un club de lupte pentru copii în Marea Britanie
10 Februarie 2026
Un grup de 20 de judecători şi procurori publici greci şi-au pierdut posturile din cauza îndeplinirii nesatisfăcătoare a îndatoririlor în ultimele zece luni, a relatat marţi publicaţia elenă To Proto Thema, citând organismul disciplinar al Curţii supreme, relatează dpa.
Potrivit acestei publicaţii, judecătorii şi procurorii demişi sunt consideraţi vinovaţi pentru acumularea unui număr mare de dosare nesoluţionate şi sunt acuzaţi de lene, incompetenţă şi absenţă de la datorie.
Cea mai îngrijorătoare este situaţia de la cea mai înaltă instanţă administrativă, StE, unde există cazuri în care deciziile întârzie şi de 19 ani. Şi curtea de audit financiar este supraaglomerată, cu 122.000 de cazuri pe rol.
Dacă incompetenţa din rândurile magistraţilor constituie, în parte, motivul situaţiei precare din instanţele elene, şi sistemul depăşit poartă o vină. După cum au relatat angajaţi din sistem, teancuri de dosare şi documente scrise în continuare de mână sunt transportate de colo-colo în cărucioare din cele folosite în supermarketuri.
Din cauza întârzierilor, o serie de cazuri au fost clasate, termenul de prescriere fiind depăşit, a mai consemnat dpa, conform Agerpres.
Grecia, sub supravegherea Comisiei Europene, timp de 12 ani
După 12 ani de supraveghere extinsă impusă de Comisia Europeană, Grecia a întors pagina, "o zi istorică pentru Grecia şi pentru greci", a anunţat în luna august premierul elen Kyriakos Mitsotakis, într-un discurs către naţiune, transmite AFP.
"Un ciclu de 12 ani care a provocat durere cetăţenilor, a făcut economia să stagneze şi a divizat societatea se încheie. Un nou orizont clar de creştere, unitate şi prosperitate se deschide pentru toţi", a apreciat premierul conservator.
Începând din anul 2008, evoluţiile şi politicile economice ale Greciei au fost monitorizate de Comisia Europeană, în regim de supraveghere extinsă, după ce, începând din 2010 şi până în 2015, Atena a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi FMI, cu o valoare totală de aproape 290 de miliarde de euro.
Pensiile şi salariile au fost tăiate, impozitele au crescut, angajările în sectorul public au fost îngheţate, bugetele administraţiilor, spitalelor şi a tuturor instituţiilor publice au fost amputate, aminteşte AFP.
"Grecia de astăzi este o Grecie diferită. Avem o creştere economică puternică şi o scădere a şomajului de 3% de anul trecut şi de 5% din 2019", a susţinut premierul elen.
Comisia Europeană se aşteaptă la o creştere economică de 4% în acest an, în condiţiile în care, în medie, în zona euro creşterea va fi de 2,6%.
Însă şomajul continuă să fie unul dintre cele mai ridicate din zona euro, salariul minim este unul dintre cele mai scăzute, iar datoria de 180% din PIB rămâne o corvoadă pentru economia ţării.
