Administrația Națională a Penitenciarelor a confirmat că, în urma simptomatologiei prezentate, a fost solicitat serviciul de urgență 112, iar ambulanța a ajuns la penitenciar la ora 06:00.
După evaluarea medicală, Elena Udrea a fost transferată la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale minore, care s-a desfășurat fără complicații. Potrivit unor surse medicale citate de Agerpres, fostul ministru a fost diagnosticat cu colecistită acută litiazică, afecțiune care presupune inflamația vezicii biliare din cauza blocajului cauzat de pietre (calculi biliari). În prezent, ea se află în secția de terapie intensivă, sub supraveghere.
Colecistita acută este o inflamație bruscă a vezicii biliare, frecvent provocată de blocarea canalului biliar prin care se elimină bila, din cauza pietrelor formate în vezică. Boala apare adesea după o alimentație bogată în grăsimi și poate fi agravată de factori precum stresul, obezitatea, colesterolul crescut sau predispoziția genetică.
Simptomele includ dureri abdominale intense în partea dreaptă sus, greață, vărsături, febră și, uneori, icter. În cazurile netratate, pot apărea complicații grave precum cangrena sau perforația vezicii, necesitând intervenție chirurgicală de urgență (colecistectomie).
Ce este colecistita acută
Colecistita acută reprezintă inflamarea vezicii biliare (situată în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste), fie din cauza ocluziei unei căi biliare, fie din cauza evacuării incomplete a conținutului biliar. Colecistita acută poate debuta cu simptome tipice de abdomen acut, necesitând diagnostic prompt.
Colecistita acută poate fi litiazică (95% dintre cazuri), atunci când calea biliară este blocată de una sau mai multe pietre (litiază biliară sau „pietre la fiere”), sau, mult mai rar, nelitiazică, din cauza unui traumatism, a arsurilor extinse, a septicemiei, a malnutriției severe sau a infecției cu HIV. De asemenea, tumorile (în special cele maligne) pot comprima căile biliare, ducând la colecistită nelitiazică, conform SANADOR.
Cauzele și factorii de risc pentru colecistita acută
În mod normal, bila (un lichid galben-verzui cu gust amar) este produsă de ficat și depozitată în vezica biliară. În funcție de alimentele ingerate, în special cele bogate în grăsimi, vezica biliară este stimulată și își varsă conținutul prin căile biliare în duoden (porțiune din intestinul subțire), pentru a facilita digestia.
O dietă bogată în grăsimi duce la suprasaturarea ficatului cu lipide (steatoză hepaticăsau „ficat gras”), fapt care, în asociere cu alți factori, precum staza biliară (stagnarea bilei în vezica biliară) duce la formarea de sediment (dischinezie biliară sau „bilă leneșă”) ori calculi (pietre). Aceștia se pot deplasa și pot bloca o cale biliară, ducând la inflamarea colecistului (colecistită acută).
Factorii de risc pentru formarea pietrelor și dezvoltarea colecistitei acute includ:
predispoziția genetică;
malformațiile vezicii biliare;
malformațiile căilor biliare;
colesteroloza vezicii biliare, obezitatea;
sarcina;
sexul feminin;
vârsta peste 40 de ani;
colesterolul crescut/dislipidemia;
anumite afecțiuni mai rare (de exemplu, hiperparatiroidismul sau siclemia).
Semnele și simptomele de colecistită acută
Litiaza biliară (prezența pietrelor la fiere) poate fi asimptomatică și poate fi descoperită accidental (de exemplu, în timpul unei investigații de rutină). Cu toate acestea, unii bolnavi pot dezvolta simptome în câțiva ani de la formarea calculilor. După blocarea lor într-un canal biliar apare edemul (umflarea) vezicii biliare și staza bilei, care se poate infecta.
În acest stadiu, semnele și simptomele cele mai frecvent includ:
greața și vărsăturile;
durerea abdominală intensă, dar „în valuri” (colica biliară) localizată în partea superioară a abdomenului, care este agravată de inspirația adâncă și ameliorată de vărsături;
crampe abdominale;
icter (colorarea galbenă a pielii și a ochilor) care apare, în general, la două-trei zile după colica biliară și este însoțit de urină închisă la culoare (hipercromă) și de scaune decolorate;
transpirații și puls neregulat;
scăderea apetitului;
febră.
Colica biliară, febra și icterul reprezintă semne clinice foarte importante, frecvent întâlnite (în 60% dintre cazuri), care alcătuiesc triada Charcot. În plus, la palpare, medicul va observa că întregul abdomen este în tensiune, iar palparea porțiunii superioare drepte, în inspir profund, va declanșa o durere intensă, ascuțită denumită medical semnul lui Murphy.
Dacă pacientul nu se prezintă în timp util la medicul gastroenterolog pentru consultație, colecistita acută se poate agrava și pot apărea perforația și cangrena (colecistita acută cangrenoasă), care reprezintă urgențe chirurgicale, conform SANADOR.
Tratamentul colecistitei acute
În cazul instalării semnelor și simptomelor tipice de colecistită acută, se recomandă internarea în spital și supravegherea bolnavului. În primă fază, sunt indicate:
repausul la pat;
post negru;
reechilibrarea hidro-electrolitică prin administrarea de perfuzii;
administrarea de analgezice, antispastice și antibiotice.
O mare parte dintre cazurile de colecistită acută se remit prin administrarea de medicamente, dar riscul de a dezvolta noi episoade de colică biliară este crescut dacă pietrele nu sunt îndepărtate. În cazul în care colecistita nu se ameliorează prin metodele conservatoare sau sunt prezente complicații, este necesară intervenția chirurgicală de îndepărtare a vezicii biliare (colecistectomie).
Aceasta se poate face prin tehnica deschisă (clasică, realizată din ce în ce mai rar, din cauza recuperării postoperatorie anevoioase) sau prin chirurgie laparoscopică(gold-standard). Tehnicile de radiologie intervențională sunt din ce în ce mai populare și încep să înlocuiască chirurgia laparoscopică în cazurile necomplicate. Astfel, ERCP este o tehnică care permite explorarea radiologică a arborelui biliar, fiind totodată și o metodă de dezobstrucție endoscopică (care sparge calculii prin ultrasunete sau cu ajutorul laserului).
Indiferent de metoda de tratament aleasă, este esențial ca bolnavul să efectueze periodic investigații de rutină (cum este ecografia abdominală) și să se prezinte din timp la medic (încă de la apariția primelor dureri), pentru a evita instalarea complicațiilor, care sunt mult mai greu de gestionat și pot fi fatale, mai informează SANADOR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
