România a alocat, în perioada 2022–2025, aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, sumă care include ajutor militar, umanitar și financiar. Datele apar într-un răspuns al Consiliului Fiscal transmis europarlamentarului Gheorghe Piperea, membru al AUR, și citat de Curs de Guvernare.
Potrivit Consiliului Fiscal, cheltuielile reprezintă circa 0,2% din PIB-ul anual al României, mult sub cifrele vehiculate în spațiul public. Estimările Parlamentului European, bazate pe datele Institutului de Economie Mondială de la Kiel, indică un nivel de 0,42% din PIB pentru anul 2024.
În România a circulat însă informația eronată că sprijinul acordat Ucrainei ar fi echivalat cu 3,5% din PIB și ar fi contribuit decisiv la deficitul bugetar record. În acest context, europarlamentarul Gheorghe Piperea a solicitat Consiliului Fiscal să evalueze impactul ajutoarelor acordate Republicii Moldova și Ucrainei asupra deficitului bugetar.
Consiliul Fiscal subliniază că principalele cauze ale dezechilibrului financiar sunt legate de „programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și neglijarea necesității creșterii veniturilor fiscale”. Printre factorii concreți identificați se numără majorările salariale din sectorul public, indexarea și recalcularea pensiilor, precum și schema de compensare a prețurilor la energie. România se află, de altfel, în procedură de deficit excesiv încă din 2020, cu mult înainte de declanșarea războiului din Ucraina.
Sursa: Curs de Guvernare
Marcel Ciolacu a încercat să-și ascundă incompetența
Declarațiile controversate privind costurile sprijinului acordat Ucrainei au fost alimentate și de fostul premier Marcel Ciolacu. În septembrie 2023, aflat la Bruxelles pentru negocieri cu Comisia Europeană privind deficitul excesiv al României – în urma cărora au fost majorate taxele – acesta afirma că ținta de deficit de 4,4% din PIB nu putea fi atinsă din cauza ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova. Ciolacu menționa atunci, eronat, un sprijin de 3,5% din PIB pentru Kiev, cifră pe care o asocia de fapt cu efectele economice negative generate de războiul din regiune. Aceste efecte au fost ulterior estimate mai precis de Banca Națională a României.
În mediul online, dezinformările au continuat, circulând ideea că România acordă 3,5% din PIB Ucrainei și 1,5% Republicii Moldova, iar oprirea acestor ajutoare ar elimina necesitatea majorărilor de taxe. În realitate, deficitul bugetar înregistrat de România în 2021, înainte de invazia rusă, era deja de 7,1% din PIB, potrivit metodologiei europene ESA.
Un calcul simplu arată că 3,5% din PIB-ul României din 2024 ar fi echivalent cu peste 10 miliarde de euro, sumă departe de realitatea sprijinului efectiv. Mare parte din ajutorul acordat de România Ucrainei a fost de natură umanitară și militară, însă contribuția se situează în partea de jos a clasamentului european privind sprijinul total. România apare în top doar prin sistemul Patriot donat în 2024.
Din informațiile publice reiese că România a oferit Ucrainei echipamente militare precum sistemul de apărare antiaeriană Patriot, obuziere M1981, lansatoare de rachete APR-40, vehicule blindate TAB 71, mitraliere grele și aruncătoare de grenade.
Consiliul Fiscal, instituție autonomă creată în 2007, are rolul de a evalua independent politicile fiscale și bugetare ale Guvernului, oferind expertiză și recomandări de politică economică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
