Apel către Iohannis: „Vă solicităm înființarea unei secții speciale pentru investigarea crimelor comunismului”

Loredana Iriciuc |
Data publicării:
presidency.ro
presidency.ro

Un grup de mai mulți intelectuali îi cer președintelui Klaus Iohannis să susțină constituirea în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație a unei „Secții pentru investigarea crimelor comunismului și a infracțiunilor contra umanității”. Semnatarii scrisorii deschise, printre care se numără și fiul fostului disident Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, mai solicită ca președintele să uzeze de autoritatea funcției sale pentru a repara nedreptatea istorică legată de victimele Revoluției.

Andrei Ursu susține în scrisoarea deschisă, semnată și de 24 de personalități ale lumii culturale, că Securitatea nu a fost dezarmată pe 22 decembrie, potrivit textului publicat de Revista 22. Din contra, Securitatea a păstrat un vast armament până cel puțin pe 4 ianuarie 1990 și „a desfășurat acte terorist-diversioniste intre 16-31 decembrie 1989", conform unui plan al "luptei de rezistență", stabilit încă din anii '80.

Fragmente din scrisoarea deschisă:

Stimate Domnule Preşedinte

În aceste zile de aniversare a renașterii democrației românești, vă scriu pentru a vă cere din nou sprijinul pentru repararea unei nedreptăți istorice legată de victimele Revoluției: După cum știți, pentru moartea a peste 1.200 de revoluționari care s-au jertfit pentru libertatea noastră, actul de acuzare din Dosarul Revoluției a trimis în instanță doar trei vinovați.

Teza principală a rechizitoriului este că Securitatea ar fi fost "dezarmată" pe 22 decembrie, trecând instantaneu în subordinea Armatei.

În fapt, această premisă este o deplorabilă eroare juridică. Există un numar copleșitor de probe și mărturii, ignorate de procurorii militari, care dovedesc vinovăția Securității pentru crimele atât de dinainte de 22 decembrie cât și de după fuga dictatorului. Acest probator, pe care l-am descoperit sau cercetat în ultimii ani impreună cu doi colaboratori (Roland Thomasson si Mădălin Hodor) include dosare găsite recent la CNSAS, documente juridice din anchetele și procesele Revolției, declarații și interviuri inedite cu martori; pe toate acestea le-am rezumat într-un studiu publicat anul trecut[1] și într-o carte care apare in aceste zile [2].

Probatoriul demonstrează atât organizarea și planurile detaliate ale Securității din anii '80 pentru apărarea cu orice preț a regimului Ceaușescu, precum și punerea în aplicare a planului respectiv, în decembrie 1989.

- Majoritatea victimelor de la Timișoara au fost produse de cadre de Securitate și MI, pentru care nu a fost condamnat definitiv decât un singur securist (Sima Traian). - La Timișoara și București au fost arestați abuziv sute de demonstranți care au fost bătuți sălbatic de cadre de Securitate si Miliție. Pentru aceste crime împotriva umanității nu au fost anchetați, judecați și condamnați decât un număr infim de vinovați.

- Contrar narațiunii revizioniste securiste, după 22 decembrie 1989, revoluționarii și militarii uciși nu s-au împușcat între ei „ca proștii", nu au fost doar victimele „focului fratricid" [3]. Așa cum n-au fost nici victimele „turiștilor sovietici" sau ale unei nebuloase conspirații KGB-isto-„filo-sovietice"[4]. Ei au fost ultimele victime ale Securității ceaușiste.

- Securitatea NU a fost dezarmată pe 22 decembrie. Din contră, Securitatea a păstrat un vast armament până cel puțin pe 4 ianuarie 1990 și a desfășurat acte terorist-diversioniste între 16-31 decembrie 1989, conform planului "luptei de rezistență".

- Caracteristicile focurilor de după 22 (foc cu foc, rafale scurte, la intervale de 10-15 minute, mai ales noaptea, țintind precis în organe vitale, cu schimbarea frecventă a punctului de tragere) corespund și ele planurilor "luptei de rezistență", conform atât documentelor de la CNSAS cât și anunțului codificat din Scânteia Tineretului din 18 decembrie 1989.

- Probele dovedesc fără dubiu atât existența teroriștilor – în acțiune, prinși, sau morți - cât și faptul că aceștia aveau asupra lor legitimații de Securitate (ale Direcției a V-a, USLA, Filaj, etc). Deseori, sub combinezoanele negre, aceștia purtau mai multe rânduri de haine pentru deghizare, inclusiv în ofițeri de armată și civili.

În ultimii 30 de ani, după Revoluție, foștii lucrători din Securitate au încercat să șteargă urmele și să intimideze martorii. Cadrele fostei direcții a VI-a a Securității au fost desemnați să ancheteze, în 1990, în calitate de procurori militari (cu legitimații cu tot) crimele de la Revoluție (!).

Domnule Președinte, îi omagiem, le citim numele, dar eroilor care au murit pentru noi în '89 nu li s‑a făcut dreptate.

Vă solicităm să folosiți autoritatea și prestigiul de care vă bucurați la a doua învestire din partea alegătorilor români pentru a înfrânge în sfârșit rezistența sistemului care și-a dorit să acopere criminalii.

Salutăm redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr.11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Secția Parchetelor Militare dispusă prin Ordonanța nr. 2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 emisă de procurorul general Bogdan Licu.

Vă rugăm ca în continuare să cereți desemnarea unui procuror general și a unui procuror șef al Secției Parchetelor Militare care sa aibă ca prioritate investigarea tuturor vinovaților pentru crimele de la Revoluție, nu doar a decidenților politici.

Vă rugăm să solicitați finalizarea cu celeritate a anchetelor clasate în dosarele existente, dar și deschiderea imperativă a altora, așa cum impune probatoriul existent, după cum a solicitat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului în deciziile prin care statul român a fost sancționat.

Vă rugăm să susțineți aflarea adevărului cu privire atât la faptele infracționale în care au fost implicate cadre de securitate, armată și miliție la Revoluție, cât și a tuturor crimelor sistemului represiv comunist de până atunci.

În acest sens, alături de Asociația 21 Decembrie, vă rugăm sa susțineți constituirea în cadrul Ministerului Public a unei "Secții pentru investigarea crimelor comunismului și a infracțiunilor contra umanității" (SICCIU), în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, condusă de Procurorul General printr-un procuror-șef de secție, așa cum funcționează DNA, DIICOT, ca unități specializate de parchet.

Semnatarii scrisorii: Andrei Ursu București, 19 decembrie 2019 Au semnat apelul și lista rămâne deschisă: Ana Blandiana Magda Cârneci Brîndușa Palade Radu Filipescu Gabriel Andreescu Dan Grigore Vlad Alexandrescu Rodica Culcer Andrei Oișteanu Cristian Pîrvulescu Mihai Demetriade Vlad Zografi Liviu Antonesei Andrei Cornea Ștefan Vianu Daniel Cristea-Enache Radu Vancu, potrivit HotNews.ro.

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

DC Media Group Audience

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel