Probleme și pentru Bulgaria, la centrala nucleară de la Kozlodui. Se reduce capacitatea din cauza secetei

Bulgaria va reduce cu aproximativ 120 de megawați capacitatea reactorului 5 al centralei nucleare de la Kozlodui, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Decizia vine la doar o săptămână după ce România a fost obligată să oprească complet centrala nucleară de la Cernavodă, după ce debitul insuficient al fluviului a afectat alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor.

Este, practic, aceeași criză care lovește cele două țări de pe malurile Dunării. România a pierdut temporar întreaga producție de energie nucleară de la Cernavodă, iar Bulgaria, care până acum a reușit să mențină Kozlodui în funcțiune, a ajuns la punctul în care trebuie să reducă puterea unuia dintre reactoare pentru a garanta siguranța centralei.

România a rămas fără producția nucleară de la Cernavodă

Centrala nucleară de la Cernavodă, singura centrală nucleară a României, a fost oprită complet după ce și cel de-al doilea reactor a fost scos din funcțiune. Nivelul record de scăzut al Dunării a creat probleme pentru asigurarea apei necesare răcirii, iar România a rămas temporar fără producția nucleară, care în mod obișnuit asigură aproximativ o cincime din energia electrică produsă în țară.

Situația s-a agravat după ce Unitatea 1 fusese deja oprită anterior, iar ulterior a devenit necesară și oprirea Unității 2. Astfel, pentru prima dată după mulți ani, România a ajuns în situația în care ambele reactoare nucleare de la Cernavodă sunt în afara sistemului energetic.

Pierderea acestei capacități a pus presiune pe întregul Sistem Energetic Național. România a trebuit să acopere diferența printr-o combinație de producție internă din alte surse și importuri de electricitate. Datele și relatările din ultimele zile au arătat că Bulgaria s-a numărat printre statele din care România a importat energie în această perioadă.

Aici apare însă noua problemă. Bulgaria, de unde România a putut lua electricitate pentru a acoperi o parte din deficit, anunță acum că însăși centrala nucleară de la Kozlodui trebuie să își reducă producția din cauza aceleiași secete și a aceluiași nivel extrem de scăzut al Dunării.

Kozlodui reduce puterea unui reactor cu 120 de megawați

Ministerul bulgar al Energiei a anunțat că reactorul 5 de la Kozlodui va avea capacitatea redusă cu aproximativ 120 de megawați. Măsura reprezintă circa 12% din capacitatea reactorului și are ca scop menținerea funcționării centralei în condiții de siguranță.

Centrala de la Kozlodui este singura centrală nucleară a Bulgariei și funcționează cu două reactoare de câte aproximativ 1.000 de megawați. Ea asigură în jur de 35% din necesarul de electricitate al țării, ceea ce face ca orice reducere a producției să aibă o importanță majoră pentru întregul sistem energetic bulgar și, implicit, pentru piața regională de energie.

Autoritățile bulgare spun că decizia a fost necesară din cauza scăderii „fără precedent și critice” a nivelului Dunării.

Apa fluviului este necesară pentru răcirea instalațiilor, iar prognozele hidrologice pentru zona din amonte de centrală nu aduc, deocamdată, vești bune. Potrivit informațiilor transmise de partea bulgară, nivelul Dunării continuă să aibă o tendință de scădere.

Situația este una fără precedent pentru Kozlodui. Centrala funcționează de 52 de ani, iar aceasta este prima dată când condițiile meteorologice și hidrologice extreme obligă operatorul să reducă puterea unui reactor din acest motiv. Operatorul centralei bulgare a creat încă din luna iulie o echipă specială care a pregătit proceduri pentru funcționarea în siguranță în cazul în care nivelul Dunării continuă să scadă pentru o perioadă mai lungă.

Totuși, seceta prelungită pune acum presiune pe întreaga regiune. Producția nucleară a fost afectată și în alte state de pe Dunăre, iar producția hidroenergetică din Serbia a avut, de asemenea, de suferit din cauza nivelului foarte scăzut al apei.

România importă energie, inclusiv din Bulgaria. Acum oferta vecinilor poate scădea

Pentru România, problema de la Kozlodui este importantă dintr-un motiv simplu: în perioada în care Cernavodă a fost scoasă complet din sistem, importurile au devenit una dintre soluțiile necesare pentru acoperirea deficitului de producție.

Bulgaria a fost una dintre țările care au ajutat sistemul energetic românesc prin exporturile de electricitate. În primele zile ale crizei de la Cernavodă, importurile din Bulgaria au contribuit, alături de producția eoliană și de alte surse, la menținerea echilibrului în sistem.

Acum însă apare o situație paradoxală: România are nevoie de energie după oprirea Cernavodă, dar unul dintre vecinii de la care poate importa, Bulgaria, trebuie să își limiteze propria producție nucleară.

Reducerea de 120 de megawați nu înseamnă că Bulgaria oprește exporturile către România și nici că energia bulgară va dispărea din piața regională. Totuși, înseamnă că în sistemul bulgar va exista mai puțină producție nucleară disponibilă decât înainte.

Într-o piață interconectată, unde România concurează cu alte state pentru energia disponibilă în anumite intervale, orice reducere a producției poate conta. Cu atât mai mult într-o perioadă în care mai multe țări din regiune se confruntă simultan cu efectele secetei.

O criză energetică regională provocată de seceta de pe Dunăre

Nivelurile extrem de scăzute ale Dunării nu mai reprezintă doar o problemă pentru navigație sau agricultură. Fluviul a ajuns să influențeze direct funcționarea unor centrale energetice importante din Europa Centrală și de Est.

În România, consecința a fost oprirea completă a centralei de la Cernavodă. În Bulgaria, consecința este reducerea puterii la unul dintre reactoarele de la Kozlodui. În Ungaria, centrala nucleară de la Paks a avut, de asemenea, probleme serioase legate de nivelul apei și de răcire.

România are nevoie de energie după pierderea temporară a producției nucleare de la Cernavodă. Bulgaria poate exporta electricitate, inclusiv către România, dar este nevoită acum să reducă producția la Kozlodui. În același timp, alte state din regiune se confruntă cu propriile dificultăți, ceea ce poate limita cantitatea de energie disponibilă pe piața regională.

Centrala de la Kozlodui a reprezentat până acum unul dintre avantajele energetice importante ale Bulgariei. Energia nucleară produsă acolo acoperă o parte uriașă din necesarul țării și permite Bulgariei să fie un actor important în schimburile regionale de electricitate. Reducerea actuală arată însă că nici această capacitate nu este complet protejată în fața unei secete extreme.

România a pierdut Cernavodă, Bulgaria încearcă să evite același scenariu

Diferența dintre cele două țări, în acest moment, este dată de amploarea măsurilor necesare. România a fost obligată să oprească întreaga centrală de la Cernavodă după ce nivelul Dunării a afectat condițiile necesare răcirii reactoarelor. Bulgaria a ajuns, deocamdată, la o reducere preventivă de 120 de megawați la unul dintre cele două reactoare de la Kozlodui. Dar cauza este aceeași: nivelul excepțional de scăzut al Dunării.

Mai mult, prognozele privind evoluția apei nu oferă încă garanția unei reveniri rapide. Autoritățile bulgare spun că tendința rămâne descendentă în zona relevantă pentru centrala de la Kozlodui.

Pentru România, următoarele zile sunt importante din două perspective. Prima ține de revenirea centralei de la Cernavodă și de reluarea producției nucleare. A doua ține de capacitatea întregii regiuni de a acoperi necesarul de energie într-o perioadă în care seceta afectează simultan mai multe surse de producție.