Franța vrea să preia 17% din banii „uitați” în conturile bancare. Nu va mai aștepta așa cum se face în prezent 

Măsura se referă la ceea ce legislația franceză numește „active nerevendicate”: bani rămași în conturi bancare inactive, produse de economisire uitate sau contracte de asigurare de viață pentru care beneficiarii nu au fost identificați.

Aceste sume sunt transferate, după anumite perioade, către Casa de Depozite și Consemnațiuni a Franței, o instituție publică ce păstrează banii până când titularul sau moștenitorii acestuia îi revendică.

Proiectul de buget pentru 2027 prevede o prelevare excepțională de 17% din valoarea acestor sume, calculată la 31 decembrie 2026.

Guvernul estimează că măsura va genera aproximativ 1,4 miliarde de euro, ceea ce corespunde unor active nerevendicate de circa 8,2 miliarde de euro.

Nu este o taxă de 17% pe economiile francezilor

Măsura nu vizează banii aflați în conturile active ale populației și nici economiile obișnuite din Livret A. Sunt vizate doar sumele care au fost deja considerate inactive sau nerevendicate și care au ajuns în custodia instituției publice.

În cazul unui cont bancar, banii sunt transferați în principiu către Casa de Depozite după 10 ani de inactivitate. Dacă nimeni nu îi revendică, aceștia pot ajunge definitiv la stat după un termen total de 30 de ani de la începutul perioadei de inactivitate.

Un aspect important al proiectului este că titularii sau moștenitorii nu ar pierde definitiv cei 17% dacă își revendică ulterior banii. Textul proiectului prevede că, dacă o sumă asupra căreia a fost aplicată prelevarea este revendicată ulterior, beneficiarul va primi integral suma datorată, împreună cu dobânzile aferente.

Statul ar trebui să restituie în prealabil suma prelevată către instituția publică, astfel încât aceasta să poată restitui beneficiarului întreaga sumă.

Prin urmare, prelevarea de 17% este gândită de guvern ca o anticipare a banilor care, dacă nu sunt revendicați, ar ajunge oricum în cele din urmă la stat.

Miliarde de euro așteaptă să fie revendicate

Sistemul francez permite identificarea conturilor inactive și a contractelor de asigurare de viață nerevendicate. Băncile și companiile de asigurări au obligația de a căuta titularii sau beneficiarii și de a transmite informațiile necesare.

În cazul în care proprietarul sau moștenitorii nu sunt găsiți, banii ajung la instituția publică și rămân disponibili pentru o eventuală revendicare până la expirarea termenelor legale.

Noua măsură ar permite statului francez să obțină în 2027 o parte din aceste resurse fără să aștepte expirarea perioadei de 30 de ani.