Amnesty International a anunțat că a găsit dovezi că forțele rusești au folosit în mod repetat bombe și muniții cu dispersie - rachete care aruncă mine mai mici care explodează ulterior la intervale de timp programate.
Jurnaliștii de la BBC susțin că au vizitat cinci locuri în cartiere rezidențiale din Harkov și au văzut dovezi ale folosirii acestor arme controversate.
„Aceste impacturi provin de la munițiile cu dispersie, este o semnătură clasică”, a declarat Mark Hizney, cercetător senior în cadrul diviziei de armament a Human Rights Watch, un grup de campanie. "Iar într-o imagine se poate vedea o rămășiță a unei aripioare stabilizatoare de la una dintre submuniții", a spus el.
Munițiile cu dispersie sunt controversate, deoarece acestea detonează în aer și eliberează un grup de bombe mai mici care cad fără discriminare pe o suprafață mare, punând în pericol civilii.
Peste 120 de țări au semnat un tratat care interzice utilizarea acestor arme - deși nici Rusia și nici Ucraina nu sunt semnatare.
Citește mai departe: Marile puteri își cresc stocurile de arsenal nuclear, pentru prima dată de la Războiul Rece
Este de aşteptat ca arsenalul nuclear global să crească în următorii ani pentru prima dată de la Războiul Rece, în timp ce riscul ca aceste arme să fie folosite este cel mai mare din ultimele decenii, a declarat luni un important grup de reflecţie privind conflictele şi armamentul.
Invazia Rusiei în Ucraina şi sprijinul acordat de Occident Kievului au sporit tensiunile între statele care deţin arme nucleare din lume, a anunțat think-tank-ul Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) într-un nou set de cercetări.
În timp ce numărul de arme nucleare a scăzut uşor între ianuarie 2021 şi ianuarie 2022, SIPRI a declarat că, dacă puterile nucleare nu iau măsuri imediate, stocurile globale de focoase ar putea începe în curând să crească pentru prima dată în ultimele decenii, scrie Reuters.
„Toate statele înarmate nuclear îşi măresc sau îşi modernizează arsenalele şi majoritatea îşi ascut retorica nucleară şi rolul pe care îl joacă armele nucleare în strategiile lor militare”, a declarat Wilfred Wan, directorul Programului pentru arme de distrugere în masă al SIPRI, în anuarul din 2022 al think-tank-ului.
„Aceasta este o tendinţă foarte îngrijorătoare”, a afirmat acesta.
Moscova are arsenalul nuclear "în alertă"
La trei zile după invazia Moscovei în Ucraina, pe care Kremlinul o numeşte o „operaţiune militară specială”, preşedintele Vladimir Putin a pus arsenalul nuclear „de descurajare” în stare de alertă ridicată.
El a avertizat, de asemenea, asupra unor consecinţe care vor fi „cum nu aţi mai văzut în întreaga voastră istorie” pentru ţările care ar sta în calea Rusiei.
Rusia deţine cel mai mare arsenal nuclear din lume, cu un total de 5.977 de focoase nucleare, cu aproximativ 550 mai multe decât Statele Unite. Cele două ţări deţin mai mult de 90% din focoasele nucleare din lume, deşi SIPRI a declarat că China se află în plină expansiune cu un număr estimat de peste 300 de noi focoase nucleare.
Îngrijorare pentru viitor
SIPRI a precizat că numărul global de focoase nucleare a scăzut la 12.705 în ianuarie 2022, de la 13.080 în ianuarie 2021. Se estimează că 3.732 de focoase au fost desfăşurate cu rachete şi avioane, iar aproximativ 2.000 - aproape toate aparţinând Rusiei sau Statelor Unite - au fost menţinute într-o stare de pregătire ridicată.
„Relaţiile dintre marile puteri ale lumii s-au deteriorat şi mai mult într-un moment în care omenirea şi planeta se confruntă cu o serie de provocări comune profunde şi presante care pot fi abordate doar prin cooperare internaţională”, a declarat preşedintele consiliului de administraţie al SIPRI şi fostul premier suedez Stefan Lofven, relatează Mediafax.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
