Calificarea unui avocat care și-a obținut calificarea profesională în România poate fi recunoscută în Italia numai dacă este eliberată de U.N.B.R. (Uniunea Națională a Barourilor din România), organism desemnat de acest stat ca fiind autoritatea competentă să opereze în această materie prin mecanismul de cooperare între statele membre ale Uniunii Europene.
Cauza asupra căreia Secțiile Unite Civile ale Curții de Casație au fost chemate să se pronunțe prin hotărârea din 29 iulie 2022, nr. 23794 privea radierea din Secția specială a Registrului avocaților stabiliți a unei avocate deținătoare a titlului de "avocat" eliberat în România de UNBR (structura "Uniunea Națională a Barourilor din România" - structura "Bota"); radiere confirmată de Consiliul Național al Barourilor (CNF) pentru lipsa cerinței prevăzute la art. 6 alin. 2 din Decretul legislativ nr. 96/2001, întrucât organismul menționat nu era autorizat să elibereze titlul de calificare pentru exercitarea profesiei.
Partea interesată s-a adresat Curții de Casație, afirmând, pentru ceea ce prezintă un interes mai mare, că Directiva europeană nr. 98/5 din 16/2/1998 și dispoziția de transpunere a acesteia în Italia (Decretul legislativ nr. 6 /2001), în măsura în care CNF a apelat la platforma IMI (International Market Information System), prin intermediul informațiilor furnizate de Ministerul Justiției, pentru a verifica înscrierea avocatului la organizația identificată de România în vederea exercitării stabile a profesiei de avocat în Italia, în condițiile în care articolul 3 din această directivă prevede că "autoritatea competentă a statului membru gazdă înscrie avocatul la prezentarea documentului care atestă înscrierea sa la autoritatea competentă corespunzătoare din statul membru de origine".
Ai absolvit Dreptul în România? Iată care este condiția să poți profesa ca avocat în Italia
Curtea Supremă a respins recursul, dând dreptate argumentelor CNF în lumina dispozițiilor articolului 3 din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 și ale articolului 6 din Decretul legislativ 6/2001: aceste norme condiționează exercitarea permanentă a profesiei de avocat într-un alt stat membru decât cel în care a fost obținută calificarea de îndeplinirea anumitor cerințe, printre care se numără și înscrierea solicitantului la organizația profesională competentă din statul membru de origine.
Întrucât organizația profesională competentă din statul membru de origine a fost identificată de autoritatea română ca fiind Uniunea Națională a Barourilor din România, baroul București, cu sediul în Palatul de Justiție, Curtea Supremă a considerat că cerința esențială pentru exercitarea permanentă a profesiei de avocat în Italia nu era îndeplinită de reclamant, care era în schimb înscris la Uniunea Națională a Barourilor din România Structura Pompiliu Bota, cu sediul în București.
În această privință, Curtea a subliniat că, în sensul cauzei, este irelevant faptul că informațiile au fost comunicate autorităților italiene de către autoritățile române prin intermediul sistemului IMI (International Market Information System), întrucât acesta este un mecanism de recunoaștere și de comunicare menit să permită schimbul de informații pe cale informatică între statele membre și nu o sursă de producție.
Prin urmare, Curtea a reafirmat ceea ce fusese deja statuat prin Secțiile Unite 15043/2016 și, mai exact, că titlul unui avocat care și-a obținut calificarea profesională în România poate fi recunoscut în Italia doar dacă este eliberat de U.N.B.R. (Uniunea Națională a Barourilor din România), organism indicat de acest stat ca fiind autoritatea competentă să opereze în această materie prin mecanismul de cooperare între statele membre ale Uniunii Europene, și că, prin urmare, cererea de suspendare a executării silite a ordinului de radiere de pe această listă pe motiv că înregistrarea corespunzătoare a fost făcută în baza unei calificări emise de un alt organism (U.N.B.R., Structura BOTA).
UNBR vs. Structura Bota
Amintim că, în urmă cu un an, instanța supremă din România a decis că este nefondat recursul formulat de structura Bota împotriva deciziei Curții de Apel București prin care Oficiul de Stat pentru Invenții și Stat a fost obligat să radieze marca UNBR din registru.
Procesul a început acum 5 ani. În noiembrie 2017, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București au solicitat decăderea structurii Bota din dreptul asupra mărcii UNBR. Au urmat sentința Tribunalului București din 2018 prin care s-a dispus decăderea structurii Bota din drepturile asupra mărcii și hotărârea Curții de Apel București din 2019 prin care OSIM a fost obligată să radieze marca din registru.
Ajuns în 2020 la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul a fost soluționat în 22 iunie 2021, prin următoarea decizie, prin care a fost respins recursul formulat de structura Bota ( consemnată în dosar ca Uniunea Națională a Barourilor din România prin Constantin Bălăcescu): „Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România, prin președinte av. Constantin Bălăcescu, împotriva deciziei civile nr. 2057A din data de 18 decembrie 2019 a Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă. Definitivă.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
