Curtea Supremă din Liechtenstein a pronunțat noi pedepse în dosarul de omor din localitatea Gamprin. Astfel, au fost majorate sancțiunile stabilite anterior de instanța de fond. În urma judecării apelului, judecătorii au decis condamnări de 18, 14 și 10 ani de închisoare pentru cei trei inculpați implicați în crima comisă la 21 decembrie 2024.
Informațiile prezentate în termenul de marți dimineață de la Curtea Supremă nu au adus schimbări majore în ceea ce privește reconstituirea faptelor. Judecătorii au confirmat că principalul inculpat în acest caz, un cetățean român în vârstă de 38 de ani, și-a ucis fosta parteneră de viață, o englezoaică în vârstă de 64 de ani. Potrivit publicației Liechtensteiner Vaterland, crima ar fi fost comisă după cei doi s-au despărțit, cu scopul de a-și consolida poziția de moștenitor unic.
Potrivit instanței, al doilea inculpat, un român de 43 de ani, și al treilea, un cetățean turc de 54 de ani, ar fi avut un rol activ în punerea în aplicare a acestui plan.
Românul care a comis crima a fost condamnat la 18 ani
Pentru românul de 38 de ani, considerat de instanță „forța motrice” a infracțiunii, condamnarea a fost crescută de la 16 la 18 ani de închisoare. În cazul celui de-al doilea inculpat, Curtea Supremă a dispus reducerea pedepsei de la 11 ani la minimul prevăzut de lege, respectiv 10 ani de detenție. În ceea ce îl privește pe al treilea inculpat, instanța a menținut integral hotărârea anterioară, confirmând pedeapsa de 14 ani de închisoare.
Acesta este acuzat că, în perioada arestului preventiv, ar fi instigat doi colegi de celulă să ucidă un gardian.
Decizia Curții Supreme nu este definitivă. Hotărârea poate fi atacată printr-o cerere de revizuire la Curtea Supremă de Justiție. Avocații primului și celui de-al treilea inculpat au anunțat deja, imediat după pronunțarea sentinței, că intenționează să recurgă la această cale de atac.
În cadrul ședinței, președintele completului de judecată a adus în discuție și două completări transmise de poliția regională după pronunțarea sentinței inițiale. Conform acestora, nu a putut fi demonstrat faptul că primul sau al doilea inculpat ar fi încercat în mod repetat să contacteze telefonic victima înainte de comiterea faptei. Din acest motiv, aceste presupuse apeluri, neconfirmate prin probe, nu au mai fost luate în considerare în evaluarea probatoriului.
Magistrații au acordat o importanță deosebită motivului principalului inculpat, care se temea că va fi dezmoștenit pe fondul unui divorț iminent.
Judecătorii au apreciat că imaginea de ansamblu a probelor rămâne solidă și coerentă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
