„În primul rând, pe 10 august eram în concediu de odihnă și premier interimar era domnul Paul Stănescu. Dacă nu se instrumentează din punct de vedere politic, ci pentru aflarea adevărului, doamna procuror general ar trebui să-l cheme la audieri pe premierul interimar din acea perioadă.
Sunt anumite lucruri care conduc în această direcție (n.r. - posibile implicații politice în dosarul 10 August). În primul rând faptul că pentru prima dată președintele a contestat plecarea mea în concediu înainte de 10 august, lucru pe care nu l-a făcut înainte. Al doilea lucru care conduce către această interpretare este faptul că deși eram în concediu, deși era un premier interimar, toți vor să lege 10 august de Viorica Dăncilă.
Dacă mă cheamă la audieri categoric mă voi duce. Este datoria mea. Dar acest lucru va însemna că politicul este mai important decât aflarea adevărului”, a spus Dăncilă.
Viorica Dăncilă și Carmen Dan ar putea fi audiate
Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a declarat, la Euronews România, că în urma unor plângeri formulate de anumite ONG-uri care au susținut protestul din 10 august 2018, împotriva fostului ministru de Interne, Carmen Dan, împotriva fostului prim-ministru al României, Viorica Dăncilă, dar și împotriva unor conducători ai unor partide politice aflate la guvernare, nu va fi exclusă o audiere.
Procurorul general al României, Gabriela Scutea a menționat că au fost identificați 20 de noi suspecți, jandarmi cu funcție de execuție, care se aflau în stradă, în ziua de 10 august 2018. Aceștia sunt acuzați că au depășit limitele legale ale intervenției, mai precis că au folosit violența în mod nejustificat. Angajații Jandarmeriei au fost identificați în urma imaginilor filmate în Piața Victoriei.
„Există niște limite în ceea ce privește comunicarea noastră publică. Rezultă, în mod clar, din poziții adoptate din ONG-urile care i-au susținut pe protestatari, cât și a unor perosoane individuale că au formulat plângeri împotriva fostului ministru de Interne, împotriva fostului prim-ministru al României, împotriva unor conducători ai unor partide politice aflate la guvernare, în perioada respectivă, împotriva prefectului Municipiului București și apoi mai există și alte persoane cu funcții de o imporanță mai redusă”, a menționat procurorul general al României.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
