Corupție uriașă la Serviciul de Permise Ilfov. Dădeau șpăgi de sute de euro pentru a fi programați mai repede la examen
13 Octombrie 2026
Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj despre modificările legislative promulgate în Ucraina, despre care afirmă că întăresc dreptul minorităților naționale de a învăța în limba maternă. Demersul vine însă pe fondul controverselor din ultimii ani privind restrângerea educației în limba română, reorganizarea unor școli și dificultățile cu care se confruntă comunitatea românească în păstrarea limbii și identității culturale.
Președintele Nicușor Dan a salutat marți promulgarea de către omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a modificărilor legislative privind drepturile educaționale ale minorităților naționale. Șeful statului consideră că noile prevederi consolidează garanțiile pentru folosirea limbilor minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv româna, și clarifică dreptul de a utiliza limba maternă dincolo de orele de curs.
„Noile prevederi legislative consolidează cadrul legal pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, alături de limba ucraineană. Considerăm că, în acest fel, Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, un proces pe care România îl sprijină ferm. Noile dispoziții legale clarifică faptul că limba maternă poate fi folosită în toate circumstanțele, nu doar în timpul orelor”, a transmis Nicușor Dan într-un mesaj publicat pe Facebook.
Președintele a dat asigurări că România va continua demersurile pe lângă autoritățile ucrainene și în colaborare cu reprezentanții comunității românești, pentru ca noile prevederi să fie aplicate astfel încât copiii români să poată învăța în limba maternă, inclusiv la nivel liceal.
„Pentru etnicii români din Ucraina și pentru familiile lor, această chestiune nu este una abstractă. Este vorba despre limba în care copiii învață, despre păstrarea identității și despre transmiterea unei moșteniri culturale de generații. Vom continua dialogul onest cu Ucraina, cu convingerea că rezultatele cooperării noastre vor fi din ce în ce mai bune, în beneficiul ambelor țări. România își promovează activ interesele, între care drepturile românilor de pretutindeni ocupă un rol preeminent”, a mai afirmat șeful statului.
Ce prevăd noile modificări legislative
Ambasada Ucrainei la București a anunțat marți că Parlamentul ucrainean a adoptat luni o lege care extinde posibilitățile de exercitare a drepturilor educaționale în limba maternă pentru popoarele indigene și persoanele aparținând minorităților naționale.
Potrivit misiunii diplomatice, actul normativ introduce garanții suplimentare privind limba de predare, recunoașterea oficială a școlilor în care se predă în limbile minorităților și implicarea părinților în procesul educațional. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri pentru păstrarea identității culturale și asigurarea continuității educației în limba maternă.
Una dintre modificări vizează introducerea unui statut juridic distinct pentru instituțiile de învățământ ale minorităților naționale. Astfel, o școală în care peste 50% dintre elevi studiază în limba unei minorități poate primi acest statut, care va putea apărea în denumirea oficială a instituției și în documentele sale constitutive.
Programele educaționale pot include și discipline sau activități dedicate istoriei, culturii materiale și spirituale, tradițiilor, simbolurilor și obiceiurilor comunității respective.
Autoritățile ucrainene prezintă aceste măsuri drept o consolidare a cadrului juridic pentru protejarea limbilor minorităților și a identității culturale. Pentru comunitatea românească, însă, miza reală va fi felul în care aceste garanții vor funcționa în școlile în care copiii învață în limba română.
Controverse privind închiderea unor clase și reorganizarea liceelor românești
Noile garanții legislative sunt anunțate într-un context tensionat, după ce comunitatea românească din Ucraina a reclamat probleme privind continuitatea educației în limba maternă. În ultimele luni, disputele au vizat atât reorganizarea rețelei de licee, cât și un caz concret de închidere a unei clase cu predare în română.
În septembrie 2026, o clasă I cu predare în limba română din localitatea Orlivka, regiunea Odesa, a fost închisă la numai patru zile după deschiderea anului școlar. Situația a determinat Ministerul Afacerilor Externe de la București să solicite clarificări, iar președintele Nicușor Dan a anunțat ulterior că autoritățile române investighează cazul.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut existența unor situații izolate privind închiderea unor școli, dar a susținut că decizia autorităților centrale este ca nicio instituție de acest fel să nu fie închisă în timpul războiului. Ambasada Ucrainei la București a transmis, la rândul său, că instituțiile competente analizează circumstanțele cazului din Orlivka.
O altă controversă privește reforma învățământului liceal din regiunea Cernăuți. În octombrie 2025, reprezentanți ai comunității românești au atras atenția că noua rețea de licee ar urma să includă doar patru instituții cu predare în limba română și alte nouă cu predare mixtă, română și ucraineană. Reorganizarea ar urma să intre în vigoare începând cu anul școlar 2027-2028 și a provocat îngrijorări privind accesul elevilor la educația în limba maternă, mai ales la nivel liceal.
