Ministerul Apărării atrage atenția supra site-urilor care afișeaza eronat drone deasupra României
27 August 2026
Tabăra ARC a ajuns anul acesta la a 17-a ediție și una istorică: opt locații în toate provinciile țării, nouă serii și peste 8.200 de copii din 25 de state.
Ediția din acest an a Taberelor ARC, ajunsă la a 17-a ediție, este descrisă drept una istorică de către organizatori: opt locații răspândite în toate provinciile istorice ale României, nouă serii a câte o săptămână fiecare și peste 8.200 de copii înscriși, printr-o platformă online, din 25 de state. Programul este completat de peste 200 de voluntari și se încheie pe 1 septembrie, odată cu finalul celei de-a noua serii.
Detaliile au fost oferite de Radu Cosma, director al Direcției Proiecte și Acțiuni din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, într-un interviu acordat Elenei Ursache la Radio Trinitas.
„Este o ediție istorică, pentru că am organizat tabere în opt locuri, în toate provinciile istorice ale României, în nouă serii de câte o săptămână, și, grație unei platforme online, s-au înscris peste 8.200 de copii din 25 de state, plus 200 și ceva de voluntari”, a spus Radu Cosma.
Opt tabere, opt trasee diferite prin țară
Programul diferă de la o tabără la alta, în funcție de zona geografică. La tabăra urbană din București, copiii vizitează Muzeul Antipa, Arcul de Triumf, platourile TVR, Muzeul Satului, Palatul Mogoșoaia, Muzeul Național Cotroceni și Patriarhia Română. Potrivit lui Radu Cosma, interesul cel mai mare vine chiar din partea copiilor din diaspora care nu s-au născut în zona Bucureștiului: „Am observat interes foarte mare din partea copiilor din diaspora care au fost poate în țară, dar nu s-au născut în zona Bucureștiului, și descoperă o capitală europeană cu o istorie care le place și pe care o vizitează cu drag. Am observat că ei vin cu propuneri pentru noi activități în tabăra urbană din București.”
La Bușteni, copiii ajung la Mănăstirea Sfânta Treime din Caraiman, la Sinaia vizitează Castelul Peleș și Biserica Domnească, trec prin Brașov, iar în munte fac drumeții la Peștera Ialomiței, la Lacul Bolboci și la Cascada Urlătoarea. O altă tabără, la Straja, în Hunedoara, îi duce pe copii până pe vârful Straja, la 1.800 de metri altitudine, dar și la Castelul Corvinilor din Hunedoara și la Cheile Băniței.
În județul Neamț, programul include Humulești, cu Casa Memorială Ion Creangă, o drumeție la Cetatea Neamțului („cu multe fragi în perioada asta, zmeură și afine”, potrivit lui Radu Cosma), Piatra Neamț, Muzeul Cucuteni, Muzeul de Etnografie, Barajul Bicaz, Ruginoasa, precum și mănăstirile Neamț, Văratec și Agapia. La tabăra din Botoșani, copiii ajung la Cetatea de Scaun a Sucevei, la Gura Humorului, la mănăstirile Voroneț și Putna, la Casa Memorială Nicolae Iorga din Botoșani și la Muzeul Național „Mihai Eminescu” din Ipotești, unde văd lacurile cu nuferi despre care a scris poetul.
Tabăra din Vrancea include vizite la Mausoleul Eroilor de la Mărășești, la Brașov, drumeții pe Cheile Tișiței și pe Cheile Putnei - Radu Cosma a ținut să clarifice că este vorba despre Putna din județul Vrancea, nu despre mănăstirea Putna din Suceava - și o oprire la Mănăstirea Lepșa. Anul acesta, pentru prima dată, a fost organizată o tabără și în județul Harghita, la Bălan, cu vizite la Lacul Roșu, la Cheile Bicazului și la Mănăstirea Izvorul Mureșului. Despre această tabără, Radu Cosma a spus: „E o tabără în care credem că putem să arătăm că suntem o țară în care conviețuiesc mai multe etnii - suntem români, suntem maghiari, mai suntem și sași - și conviețuim în pace. Cam așa arată modelul european.”
Cea de-a opta tabără este la Padiș, la granița dintre Cluj și Bihor, cu vizite în Cluj-Napoca, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, la Cetatea Bologa și la Peștera Scărișoara.
Dincolo de trasee, în fiecare tabără copiii participă și la ateliere de dansuri, tradiții, desen și olărit, precum și la activități de teatru. „Toate taberele au ca principiu învățarea prin joacă. Este naturală pentru copii și se văd rezultatele”, a explicat Radu Cosma.
De unde vin copiii și cum s-a schimbat participarea diasporei
Cei mai mulți copii au venit din Republica Moldova - aproape 3.800 - și din Ucraina, din toate cele trei regiuni istorice, Transcarpatia, Cernăuți și Odesa/Bugeac - circa 2.800. Din Italia au venit anul acesta 900 de copii, un număr pe care Radu Cosma l-a pus în context: „Dacă ne gândim că un autocar are 50 de locuri, vă dați seama - sunt 16 autocare, pe lungime, puse pe stradă.” Restul copiilor au venit din Anglia, Armenia, Austria, Belgia, Canada, Cipru, Danemarca, Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi), Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Iordania, Italia, Portugalia, Marea Britanie, Spania, Suedia și Turcia.
Creșterea participării copiilor din diaspora este legată, potrivit lui Radu Cosma, de decontarea transportului: „Până acum, cei din diaspora veneau pe cheltuială proprie. Acum, 700 de lei sunt decontați de departament, în baza documentelor - bilet de avion sau de autocar. Și a crescut foarte mult numărul de copii care vin din diaspora.”
În tabere, grupurile sunt formate deliberat din copii veniți din mai multe state, cu scopul de a estompa granițele dintre ei: „Indiferent dacă vin din Republica Moldova, Ucraina, Italia sau Germania, ei pot fi cetățeni ai acestor state, dar ceea ce îi unește este faptul că sunt români. Vorbesc aceeași limbă, au aceeași cultură pe care o descoperă, și aceeași credință”, a spus Radu Cosma. El a adăugat că, dacă la început copiii stau grupați fiecare cu ai lor, spre finalul săptămânii taberele „se iau în brațe și fac schimb de contacte”.
Întrebat dacă printre copiii din diaspora sunt și unii care ar vrea să se stabilească în România, Radu Cosma a confirmat: „Sigur, sigur - și asta ține mult de părinți. Dar descoperă o țară funcțională, care se dezvoltă.” Potrivit lui, există deja adolescenți din diaspora care iau în calcul să urmeze o facultate în România, chiar și atunci când părinții lor nu au în plan să se întoarcă, iar în alte cazuri copiii s-au întors deja pentru studii.
Potrivit statisticilor citate de Radu Cosma, în ultimii 15 ani s-au născut în afara României aproximativ 450.000 de copii, cei mai mulți în Italia, Germania și Marea Britanie, dar cu un număr important și în Spania, unde există școli în care până la 75% dintre elevi sunt de origine română.
Campanie de informare și digitalizarea serviciilor pentru diasporă
Pe lângă tabere, Radu Cosma a vorbit și despre o campanie de informare aflată în pregătire la nivelul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, împreună cu instituțiile cu atribuții în domeniu. „Lucrăm chiar acum la o campanie de informare la care participă instituțiile cu atribuții în domeniu. Anul acesta vrem să lansăm programul-pilot, astfel încât, în parteneriat cu comunitățile, cu bisericile și asociațiile, mesajele să ajungă direct la cetățenii români, nedistorsionate”, a explicat el. Scopul campaniei, a precizat Radu Cosma, este ca fiecare cetățean să cunoască atribuțiile exacte ale fiecărei instituții, pentru a se adresa direct instituției potrivite, fără pași suplimentari.
Campania este legată de o platformă digitală aflată în dezvoltare, realizată printr-un proiect cu finanțare europeană pe care Radu Cosma speră să o vadă lansată anul viitor: „Pregătim o platformă aflată în dezvoltare, astfel încât cetățeanul să aibă acces la serviciile statului în format digital. Vrem ca, începând din 2027, tot fluxul de documente al departamentului să fie digitalizat.”
Radu Cosma a insistat însă că obiectivul nu este simpla mutare a birocrației în mediul online: „Nu vrem să mutăm birocrația în online. Trebuie simplificat acest proces, astfel încât românii să se simtă exact ca în statele dezvoltate din Occident - să vadă că serviciile pe care statul le oferă sunt la fel de bune ca în Italia, Franța sau Germania, poate chiar mai bune.”
