Sistemul german de asigurări obligatorii de sănătate se confruntă cu o criză financiară majoră, iar Guvernul condus de Friedrich Merz analizează o măsură radicală: închiderea unor case de asigurări de sănătate. Deficitul înregistrat în 2024 se ridică la 6,2 miliarde de euro, iar până în 2027 acesta ar putea ajunge la aproape dublu. În ciuda veniturilor colectate anul acesta – 320,6 miliarde de euro provenite din contribuțiile obligatorii ale angajaților și angajatorilor (fiecare achitând câte 17,5% din salariul brut) – cheltuielile au depășit cu mult nivelul încasărilor.
În fața acestei situații, politicienii propun soluții dure. Potrivit Bild, una dintre variantele susținute în interiorul executivului este chiar dizolvarea unor fonduri de asigurări. „Este inacceptabil să vorbim despre deficite de miliarde în timp ce cofinanțăm simultan aproape 100 de fonduri statutare de asigurări de sănătate”, a declarat Klaus Holetschek, liderul CSU în parlamentul Bavariei. Ideea este împărtășită și de Jochen Ott, președintele grupului parlamentar SPD din Renania de Nord-Westfalia, care a subliniat nevoia de „mai puține fonduri de asigurări, mai puține controale inutile, dar mai mulți contribuabili și o bază financiară mai solidă”.
Vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Bundestag, Stephan Pilsinger, a atras la rândul său atenția asupra costurilor administrative ridicate și a cerut identificarea unor surse de economisire în cadrul fondurilor.
În acest context, cotidianul Bild a relatat că majorarea contribuțiilor este o altă variantă posibilă, cu o creștere prognozată de la 17,5% în prezent la 18,3% până în 2027.
Ministrul Sănătății din Germania a încercat să calmeze temerile privind o majorare a primelor
Actualul ministru al Sănătății, Nina Warken (CDU), a încercat să calmeze temerile privind o eventuală majorare a primelor. Într-un interviu acordat publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), aceasta a declarat că vrea să evite „cu orice preț” o astfel de măsură. „Creșterea contribuțiilor la asigurările sociale încetinește creșterea economică”, a avertizat Warken, care a anunțat în luna mai un sprijin guvernamental în valoare de 800 de milioane de euro pentru fondul de sănătate. Întrebată dacă statul va acoperi și cele zece miliarde de euro investite de fondurile de asigurări în beneficii pentru cetățeni, ministrul a evitat un răspuns clar: „Voi discuta confidențial cu ministrul de finanțe cum vom gestiona acest lucru. Este clar, însă, că nu putem restructura sistemul de sănătate doar prin buget”.
La aproximativ o lună după acest interviu, în iunie 2025, guvernul Merz a aprobat proiectul de buget pentru anul următor, precum și liniile directoare pentru 2026 și planul pentru un fond special de infrastructură. Conducerea Asociației Naționale a Fondurilor Statutare de Asigurări de Sănătate, reprezentată de Uwe Klemens și dr. Susanne Wagenmann, a reacționat cu nemulțumire. Cei doi au cerut ca beneficiile sociale care nu țin strict de asigurarea medicală să fie finanțate din bugetul de stat, nu din contribuțiile plătite de cetățeni pentru asigurările de sănătate și îngrijire pe termen lung. „Am fost dezamăgiți că refinanțarea completă a acestor beneficii nu a fost abordată încă o dată”, au transmis ei într-o declarație publică.
Printre beneficiile vizate se numără tratamentele acordate beneficiarilor de alocații de cetățenie și contribuțiile la pensii pentru îngrijitorii familiali. În schimb, executivul condus de Merz propune acoperirea problemelor financiare din sistemul de sănătate și cel de îngrijire prin contractarea de noi împrumuturi. O decizie criticată de Asociația GKV, care o consideră „nu doar ineficientă, ci și lipsită de eficacitate”, deoarece ar transfera povara bugetară în viitor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
