"Atunci când a fost desfiinţat şi spart (n.r. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni) în două departamente, fără persoană juridică, cred că ne-a trebuit un an şi ceva să ne dezmeticim să ştim încotro mergem. Când s-a făcut acea desfiinţare, a trebuit ca un an de zile să ne ne recalibrăm activităţile la un nivel mult mai redus decât era în timpul ministerului. Din 2021, Departamentul pentru Românii de pretutindeni şi-a recăpătat personalitatea juridică. Asta înseamnă că este o structură funcţională, toate lucrurile se întâmplă în curte - și avizele, ştiţi foarte bine, îţi omoară tot timpul. Se observă, din acest an, o dinamică pronunţată, pentru că depinde foarte mult de conducătorii instituţiei. Unii vin să facă poze, alţii vin să facă activităţi în timpul mandatului. Avem norocul, şansa să fie un om din diaspora la conducerea departamentului care să ştie exact care sunt nevoile, care sunt cele mai bune instrumente de intervenţie în comunităţi.
"7000 de familii au beneficiat de ajutoare"
Și pentru asta trebuie bani. La rectificarea bugetară, după ce am plecat cu un buget de 13 milioane de lei pentru toate proiectele - 2 lei de român -, am primit 52 de milioane de lei. Era bugetul departamentului pe patru ani, pe care trebuia să îl cheltuim din septembrie până în decembrie. Și au intervenit cu granturi. Era o lege privind susţinerea Românilor de pretudindeni, din 2017, dar nu erau puse în practică şi, în acest an, le-am pus, pentru prima dată, în practică.
Primul apel competitiv de granturi a fost în relația cu comunitatea românească din Ucraina. Imediat după invazia rusă, am făcut o ședință şi am spus ce putem face. Hotărârea a fost să avem un apel de granturi şi, până acum, 7000 de familii - şi mai avem un apel deschis - au beneficiat de ajutoare. După aceea, am lansat un program de granturi pentru susţinerea mediului asociativ şi un al treilea program de granturi pentru susținerea educației în limba română. Având în vedere timpul foarte scurt, ne-am axat pe dotarea şcolilor, asociaţiilor şi bisericilor cu mobilier, echipament, material şcolar. Nu mai sunt acele spaţii insalubre.
"Se vedea că suntem de mâna a doua"
Săracii români care dezvoltă activităţi în plan asociativ, comunitar fac totul cu sufletul lor, dar, de multe ori, aveau la dispoziţie spaţii puse la dispoziţie de primării sau închiriate care nu reprezentau valorile pe care le promovau prin asociaţie. Adică se vedea că suntem de mâna a doua, că suntem români aciuați prin Italia sau prin Spania, dar, de data aceasta, au o carte de vizită care ne asigură "remândrirea". Suntem mândri că suntem români, suntem cetăţeni de primă mână în Europa, avem asociații care se dezvoltă, biserici puternice", a spus Radu Cosma, în cadrul dezbaterii live "CULTURA DE ACASĂ! ROMÂNII, ÎNCOTRO?", transmisă pe platformele Știri Diaspora, DCNews și DCNewsTV dar și pe paginile de Facebook și canalele de YouTube ale acestora.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
