Imagini cu apartamente mizere, mucegai pe pereți și curți pline de gunoaie, făcute în cartierele Harburg, Rahlstedt și Bergedorf, arată realitatea dură a unora dintre cei care ajung să depindă de ajutor social. Dirk Heyden, directorul Centrului pentru Locuri de Muncă din Hamburg, explică faptul că refugiații, dar și unii migranți din estul Europei, inclusiv români, cad victime ale unor proprietari fără scrupule. Aceștia îi înghesuie în locuințe de calitate inferioară, pentru care percep chirii uriașe plătite, în final, de statul german prin sistemul de ajutoare.
„Nu există rute de evacuare, nu sunt condiții pentru gătit sau toalete adecvate. E o problemă majoră, iar cei afectați nu sunt vinovați, ci exploatați”, subliniază Heyden.
Cazuri izolate de fraudă, dar nicio rețea organizată
Din 2019, Hamburg are o echipă specială dedicată depistării fraudelor în sistemul de asistență socială. În timp ce în Renania de Nord-Westfalia s-au descoperit rețele care falsificau contracte de muncă pentru a obține alocația de cetățean, anchetatorii din Hamburg nu au găsit nimic comparabil.
Statisticile arată că, în 2024, au fost identificate 107 cazuri de fraudă cu beneficii sociale, prejudiciul fiind de circa 1,45 milioane de euro (aproximativ 7,2 milioane lei). Totuși, peste jumătate dintre suspecți erau germani. Românii și bulgarii însumează în Hamburg mai puțin de 2.000 de beneficiari de ajutor social, dintr-un total de 135.000.
„Nu există structuri mafiote. Cazurile punctuale nu pot fi atribuite nici unei comunități sau cartiere anume”, arată și un răspuns oficial al Senatului din Hamburg.
Românii, contribuabili net în Germania
Herbert Brücker, cercetător în domeniul pieței muncii și al migrației, contrazice percepția potrivit căreia românii ar împovăra sistemul social german. Din contră, datele arată că românii au o rată mai mică a dependenței de ajutoare sociale decât cetățenii germani.
„Românii sunt contribuabili neți la sistemele noastre de securitate socială. Ei plătesc mai mult decât primesc”, subliniază expertul.
Această realitate este confirmată și de organizațiile sociale. Malte Habscheidt, reprezentant al Diakonie Hamburg, spune că adevărata problemă nu este frauda, ci faptul că mulți români sunt aduși în Germania cu promisiuni false. „Ajung aici sperând la locuri de muncă bune și, în final, mulți dintre ei rămân fără resurse, uneori chiar pe străzi”, declară acesta.
Dificultăți birocratice și lipsă de coordonare între autorități
Chiar dacă în Hamburg nu s-au descoperit rețele de tip mafiot, dificultățile în combaterea fraudei rămân mari. Autoritățile recunosc că schimbul de date între instituții este deficitar, fiind îngreunat de legislația privind protecția datelor și de sisteme informatice incompatibile.
„Ar fi nevoie ca legiuitorii să creeze baza legală pentru un schimb de date eficient. În prezent, în multe cazuri este pur și simplu imposibil”, avertizează directorul Heyden.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
