Reuniune extraordinară în Germania pentru tăierea ajutoarelor sociale. Românii și bulgarii, în centrul dezbaterii (Merkur)

Subiectul se află pe agenda Conferinței Miniștrilor de Interne, care începe la Hamburg, iar una dintre temele sensibile vizează direct cetățenii din România și Bulgaria, relatează publicația germană Merkur. 

Potrivit unor proiecte de rezoluție citate de presa germană, miniștrii de interne ai landurilor vor să limiteze accesul la anumite prestații sociale și să introducă instrumente noi pentru identificarea fraudelor. Printre măsurile analizate se află schimbul digital extins de date între instituții și utilizarea inteligenței artificiale pentru detectarea automată a schemelor de fraudă.

Autoritățile germane consideră că actualul sistem este vulnerabil la abuzuri și susțin că protejarea fondurilor publice a devenit o prioritate.

Beneficiile sociale pentru cetățenii UE, vizate de noi reguli

Una dintre propunerile aflate în discuție urmărește limitarea accesului la venitul minim garantat pentru cetățenii Uniunii Europene care ajung în Germania. Miniștrii vor analiza posibilitatea introducerii unor condiții mai stricte, astfel încât persoanele care lucrează doar câteva luni în Germania să nu poată obține rapid dreptul la aceste beneficii.

Măsura îi vizează în special pe cetățenii proveniți din Europa de Est și de Sud-Est, inclusiv din România și Bulgaria.

În paralel, autoritățile vor redeschide dezbaterea privind alocațiile pentru copii acordate cetățenilor UE care lucrează în Germania, dar ai căror copii locuiesc în țara de origine. În prezent, aceștia primesc aceeași sumă ca familiile din Germania, indiferent de nivelul costului vieții din statul în care trăiesc copiii.

Profesorul Gregor Thüsing, specialist în drept social la Universitatea din Bonn, a explicat pentru presa germană că actualele reguli permit acordarea acelorași alocații chiar și atunci când copiii locuiesc în România sau Bulgaria, unde costurile de trai sunt semnificativ mai reduse decât în Germania.

„Frauda subminează încrederea în sistemul social”

Potrivit documentelor pregătite pentru reuniunea de la Hamburg, miniștrii consideră că fraudele și abuzurile afectează încrederea populației în sistemul de protecție socială.

„Frauda și abuzul în domeniul asistenței sociale pun în pericol acceptarea publică a beneficiilor sociale, subminează integritatea și funcționalitatea mecanismelor de sprijin de stat și reprezintă o povară semnificativă pentru sistemele sociale și bugetul național”, se arată în proiectul de rezoluție.

Obiectivul declarat al autorităților este transformarea statului social german într-un sistem „mai puțin vulnerabil la fraude”.

Conferința de la Hamburg nu se limitează la problema beneficiilor sociale. Miniștrii de interne vor discuta și despre politica de deportare a infractorilor străini, precum și despre statutul refugiaților din Siria și Ucraina.

Ministrul de Interne al landului Saxonia Inferioară, Daniela Behrens, a atras atenția asupra rolului important pe care îl au refugiații sirieni integrați pe piața muncii. Potrivit acesteia, mulți dintre aceștia lucrează în domenii esențiale pentru funcționarea economiei germane, iar aproape jumătate sunt muncitori calificați.

În același timp, autoritățile federale sunt presate să accelereze deportarea persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave.

Germania vrea deportări mai ușoare pentru infractori, inclusiv dintre refugiați

Președintele Conferinței Miniștrilor de Interne, senatorul pentru interne al Hamburgului, Andy Grote, susține reducerea obstacolelor juridice care împiedică deportarea refugiaților condamnați pentru infracțiuni.

Acesta a declarat că legislația actuală stabilește un prag foarte ridicat pentru retragerea dreptului de ședere și că interesul public privind siguranța trebuie să primească o pondere mai mare în evaluările autorităților.

Potrivit lui Grote, situația este valabilă atât în cazul refugiaților proveniți din Siria și Afganistan, cât și în cazul unor beneficiari ai protecției temporare acordate cetățenilor ucraineni.

Oficialul german consideră că populația nu înțelege de ce persoane care au comis infracțiuni grave pot rămâne în continuare pe teritoriul Germaniei. El a argumentat că acceptarea publică a sistemului de azil riscă să scadă dacă refugiații condamnați pentru fapte grave, inclusiv omor sau acte de terorism, își păstrează dreptul de ședere.

În ceea ce privește refugiații ucraineni, Grote a afirmat că, dacă există deja discuții despre viitorul statutului de protecție pentru bărbații apți de muncă, atunci aceeași dezbatere ar trebui să includă și persoanele condamnate penal sau implicate în activități extremiste.

Conferința Miniștrilor de Interne se desfășoară pe parcursul a trei zile și este așteptată să stabilească direcția viitoare a politicilor germane privind migrația, beneficiile sociale și deportările. Pentru comunitățile de români din Germania, eventualele modificări ale regulilor privind alocațiile și accesul la ajutoarele sociale ar putea avea un impact direct în perioada următoare.