Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, critică dur sistemul de acordare a sporurilor în instituțiile de stat, susținând că măsurile anunțate drept „reforme” nu au niciun efect real asupra veniturilor bugetarilor. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Năsui atrage atenția că, deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dispus reducerea sporului de condiții vătămătoare la 300 de lei, salariile angajaților nu vor scădea. Motivul? Alte sporuri, precum cel de solicitare neuropsihică sau cel de confidențialitate, vor fi majorate astfel încât veniturile să rămână neschimbate.
„Iată reforma statului. ICCJ tocmai a dat ordin să scadă sporul de condiții vătămătoare la 300 de lei, dar salariile nu vor scădea. De ce? Pentru că crește sporul de solicitare neuropsihică și cel de confidențialitate, astfel încât să nu scadă de fapt salariile”, a scris Năsui pe rețeaua socială.
El reamintește că a propus în trecut o soluție concretă pentru această situație: plafonarea sporurilor la 30% din salariul fiecărui angajat, nu la nivelul întregii instituții, așa cum prevede legislația actuală. Potrivit lui Năsui, modul în care sunt acordate sporurile lasă loc de „artificii”, prin care scăderea unuia dintre ele este compensată prin majorarea altuia, astfel încât venitul final al angajatului să nu fie afectat.
„Le pasă doar să ia cât mai mulți bani, oricum s-ar numi sporul. De aceea discuția despre sporul X sau Y era doar propagandă. Ce contează de fapt este dacă cheltuielile cresc sau scad. Și cu cât”, a subliniat fostul ministru.
Năsui susține că, în lipsa unor măsuri ferme de limitare a sporurilor la nivel individual, statul va continua să alimenteze cheltuielile salariale din bani publici, iar în final tot contribuabilii vor fi cei care vor suporta costurile prin taxe mai mari.
„Să țineți minte asta când propaganda vă va zice că ‘trebuie să crească iar taxele ca să plătim cu toții’. Nu, nu trebuie. Pentru că de fapt aceiași plătesc mereu”, a adăugat politicianul.
În prezent, legislația prevede plafonarea sporurilor la nivelul întregii instituții, la un procent de 30% din fondul de salarii, însă, explică Năsui, această măsură permite ca, dacă un spor scade, instituția să compenseze prin creșterea altora, fără ca veniturile individuale să fie cu adevărat reduse. Tocmai de aceea, susține el, este necesară o plafonare la nivelul fiecărui angajat, pentru a preveni astfel de „jonglerii” salariale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
