Situația este agravată de faptul că mii de locuințe noi, spitale, școli, sedii ale serviciilor de pompieri și alte instituții publice se află în aceeași situație, așteptând luni sau chiar ani până când vor putea beneficia de o conexiune la energie electrică.
Această blocare a rețelei de electricitate nu este doar o problemă administrativă, ci una cu implicații economice grave. Oficialii olandezi și reprezentanții mediului de afaceri avertizează că întârzierile în conectarea la rețea afectează ritmul de creștere economică al țării, punând în pericol planurile de investiții ale companiilor. Deși s-au făcut eforturi substanțiale pentru modernizarea infrastructurii – inclusiv prin investiții în cabluri și stații de transformare –, operatorii de rețea recunosc că în anumite zone din Olanda nu vor exista conexiuni disponibile mai devreme de jumătatea anilor 2030.
Deși problema este una acută în Olanda, experții avertizează că aceasta este doar o prefigurare a dificultăților care vor apărea și în alte țări europene, pe măsură ce procesul de electrificare se accelerează pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. „Există congestii și în alte țări, dar toate ar trebui să ia exemplul Olandei drept un semnal de alarmă”, a declarat Zsuzsanna Pató, specialistă în politici energetice la ONG-ul RAP (Regulatory Assistance Project), cu sediul la Bruxelles. Tot ea adaugă că, deși situația este extremă în Olanda, problemele similare încep să se manifeste peste tot în UE.
Olanda a închis zăcământul de gaz de la Groningen
Olanda este una dintre țările europene care a făcut pași rapizi spre electrificarea unor sectoare esențiale ale economiei. În 2023, guvernul a decis să închidă definitiv exploatarea uriașului zăcământ de gaze Groningen, care fusese un pilon al securității energetice naționale timp de decenii. În paralel, peste 2,6 milioane de gospodării olandeze au fost dotate cu panouri fotovoltaice pe acoperișuri, potrivit datelor Netbeheer Nederland. Totodată, în urma crizei prețurilor la energie din 2022, provocată de războiul din Ucraina, numeroase companii au accelerat tranziția de la gaz la electricitate.
Însă acest salt rapid către energia electrică nu a fost acompaniat de o dezvoltare proporțională a infrastructurii de rețea. Operatorul național al rețelei de transport de electricitate, TenneT, recunoaște că, fiind obișnuită să se bazeze pe gazul propriu, Olanda a întârziat să-și modernizeze și extindă rețeaua de electricitate. Rezultatul: o infrastructură depășită, suprasolicitată și incapabilă să facă față cererii actuale, cu atât mai puțin celei viitoare.
Guvernul olandez estimează că, pentru a acoperi necesarul de investiții în cabluri, stații de transformare și alte componente ale rețelei electrice, va fi nevoie de aproximativ 200 de miliarde de euro până în 2040. O parte din această sumă ar putea proveni din vânzarea către investitori privați a diviziei germane a rețelei TenneT, evaluată la circa 20 de miliarde de euro. Totuși, diferența majoră va trebui acoperită din amortizarea activelor și, inevitabil, din contribuțiile consumatorilor, ceea ce înseamnă facturi mai mari la electricitate.
Deja, Olanda are unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică din Europa Occidentală, în parte din cauza acestor blocaje de rețea. Potrivit datelor think-tank-ului Ember, prețurile lunare sunt cu aproximativ 30 de euro pe megawat-oră mai mari decât în Franța în acest an.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
