Presa germană: „Războiul MORȚILOR” în România

Narcis Popa / 17 iun 2019, 08:21 Salveaza PDF Comentarii

În România există o dispută pe marginea unui cimitir militar. Acesta se află în partea Transilvaniei locuită majoritar de maghiari, dar este revendicat de naţionalişti români, relatează Der Spiegel. Cazul dintre cele două ţări tinde să escaladeze spre o criză.

Valea Uzului este o aşezare retrasă, într-unul din colţurile din străfundul Transilvaniei, aflat în mijlocul pădurilor de brazi din Carpaţii răsăriteni, în care se poate ajunge doar pe un drum forestier plin de gropi. Curent electric aproape că nu există aici, iar telefoanele mobile nu sunt conectate la reţea.

Până acum pentru cei mai mulţi români valea nu era de interes. Brusc, locul ocupă un loc de frunte în media. Săptămâna trecută au avut loc aici atacuri de forţă asupra apartenenţilor minorităţii maghiare care locuiesc în această zonă – cele mai grave confruntări de acest fel din 1990 încoace: sute de naţionalişti şi huligani suporteri de fotbal au asaltat un cimitir militar maghiar din Valea Uzului. Au făcut scandal, i-au atacat pe jandarmi şi pe participanţii maghiari la o adunare paşnică, iar preoţi ortodocşi au oficiat o slujbă.

Incidentul a declanşat imediat o criză diplomatică între Ungaria şi România. În acelaşi timp partidul minoritar UDMR a anunţat că retrage sprijinul parlamentar acordat coaliţiei de guvernare social-liberale de la Bucureşti şi că va vota moţiunea de cenzură a opoziţiei care va fi votată săptămâna viitoare.

Analogie cu "martie negru"

 

În opinia publică au apărut evocări despre „martie negru” din 1990. Atunci ultranaţionalişti şi ofiţeri ai fostei securităţi i-au aţâţat pe români împotriva maghiarilor minoritari. Se vehicula că aceştia doresc o separare a Transilvaniei, care aparţinuse până în 1920 de Ungaria. Rezultatul a fost izbucnirea unor ciocniri sângeroase dintre românii şi maghiarii din oraşul Târgu Mureş (Neumarkt). Cinci persoane au murit, iar România se afla în pragul unui război civil.

Nu se ştie exact cine s-a aflat de data aceasta în spatele acţiunii. La sfârşitul lunii martie militanta română pentru drepturi civile Smaranda Enache a fost declarată de extremiştii români drept un duşman al poporului şi ameninţată cu linşajul. „Din 1990 există în România un naţionalism şi un antimaghiarism ostil faţă de minorităţi, care se reaprinde de fiecare dată la alegeri sau crize politice”, afirmă Enache pe marginea recentelor alegeri europarlamentare şi a arestării lui Liviu Dragnea, fost lider al social-democraţilor de la guvernare şi odinioară cel mai puternic om al României.

Factorul declanşator este de această dată cimitirul militar din Valea Uzului. Acesta se află pe teritoriul comunei Sânmartin din judeţul Harghita, unde trăieşte un număr mare de minoritari maghiari. După primul război mondial în Valea Uzului au fost îngropaţi sute de militari, cei mai mulţi fiind maghiari, dar şi austrieci, italieni, români şi alţii. În perioada comunistă cimitirul a fost neîngrijit, iar după 1990 comunitatea din Sânmartin s-a ocupat de reconstrucţia şi îngrijirea acestuia.

În urmă cu câteva luni comunitatea vecină din Dărmăneşti, judeţul Bacău, a dispus să se facă 50 de cruci pentru soldaţi români căzuţi, deşi mai multe autorităţi abilitate, precum şi ONCE, nu au eliberat vreo aprobare în acest sens. Peste puţin timp nişte necunoscuţi au acoperit noile cruci cu saci negri din material plastic – acţiune atribuită unor extremişti maghiari, după cum s-a menţionat în media. Acest fapt petrecut în mijlocul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare i-a mobilizat pe ultranaţionaliştii români. Aceştia au instigat prin intermediul reţelelor sociale la instaurarea unei atmosfere antimaghiare. Un susţinător al acestei atitudini a fost şi fostul preşedinte odinioară liberal Traian Băsescu, care i-a atribuit partidului său PMP un profil naţionalist-xenofob-populist.

Nu a durat mult până când „războiul morţilor” a izbucnit pe faţă. Pentru ziua de 6 iunie, sărbătorită în România ca Ziua Eroilor, naţionalişti români au chemat la un marş memorial în Valea Uzului. Participanţii au găsit acolo sute de maghiari care i-au împiedicat să intre în cimitir. La faţa locului au fost prezenţi doar câteva zeci de jandarmi. Ministerul român de Interne nu a reuşit să explice nici până acum de ce, ţinând seama de probabilitatea unei escaladări care să fi necesitat o prezenţă mai masivă a forţelor de poliţie, sau de ce nu a fost închis accesul în întreaga vale a Uzului.

După evenimente, preşedintele UDMR Hunor Kelemen a mai pus şi gaz pe foc, declarând furios că România şi-a arătat „adevărata faţă”. O declaraţie pentru care şi-a cerut ulterior scuze. Însă cu toate acestea o importantă parte a opiniei publice române a reacţionat altfel decât în 1990, mai reţinut. Astfel, de exemplu, mai mulţi ziarişti cunoscuţi români şi maghiari au cerut transformarea cimitirului din Valea Uzului într-un loc comun de comemorare.

„Această atitudine demonstrează că societatea noastră civilă a evoluat”, afirma militanta pentru drepturile omului, Smaranda Enache, dar a adăugat: „Cu toate acestea excesele din Valea Uzului constituie un exemplu care avertizează, mai ales într-o perioadă în care populismul se consolidează, iar guvernele din unele ţări membre UE se apropie de extrema dreaptă.”

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

diaspora.n-nxt.28