În ultimii ani, Finlanda și-a dublat aproape datoria publică, trecând de la aproximativ 40% din produsul intern brut la peste 80%. Potrivit datelor citate de Die Welt, numai în 2025, guvernul de la Helsinki va acumula datorii noi în valoare de peste 13 miliarde de euro (aproximativ 65 de miliarde de lei). Economistul Matthias Strifler, de la Consiliul Finlandez de Stabilitate (VTV), avertizează că, fără reforme, datoria ar putea depăși 90% din PIB în următorii ani.
Cauza principală? Pensiile și asistența medicală, care reprezintă domeniile cu cea mai rapidă creștere a cheltuielilor. Finlanda, la fel ca multe alte țări industrializate, se confruntă cu un declin al natalității și cu un număr tot mai mare de persoane în vârstă care au nevoie de servicii sociale. Minna van Gerven, profesor de politică socială la Universitatea din Helsinki, subliniază că țara sa este deja una dintre cele mai mari consumatoare de resurse pentru servicii sociale, iar în următoarele două decenii costurile vor crește dramatic.
Un avertisment valabil și pentru Germania
Strifler atrage atenția că fenomenul este doar o chestiune de timp în alte state europene, inclusiv Germania, unde rata natalității este scăzută și generația „baby boom” intră în masă la pensie. Sistemul german de securitate socială este deja sub presiune: numărul pensionarilor crește constant, iar baza de contributori activi scade.
Rezervele financiare ale Deutsche Rentenversicherung (DRV) – instituția responsabilă cu plata pensiilor – se diminuează rapid. Potrivit estimărilor, până în 2027 acestea ar putea ajunge la limita minimă de siguranță, echivalentă cu doar 0,2 luni de plăți. În toamna aceluiași an, sistemul ar putea fi „temporar incapabil să plătească pensiile din resurse proprii”, avertiza la finalul lui 2024 Alexander Gunkel, membru în consiliul de administrație al DRV.
Bugetul federal deja suportă povara principală
În prezent, subvențiile acordate din bugetul federal pentru pensii depășesc 134 de miliarde de euro (circa 670 de miliarde de lei) și reprezintă cea mai mare componentă a cheltuielilor publice. Dacă trendul actual continuă, aceste sume vor trebui majorate, ceea ce ar putea duce la reduceri în alte domenii sau la creșteri de taxe.
În paralel, se discută despre creșterea contribuțiilor plătite atât de angajați, cât și de angajatori. Un alt scenariu luat în calcul este majorarea vârstei de pensionare la 69 de ani, după modelul unor state care au introdus deja reforme similare pentru a evita colapsul sistemului.
De ce Finlanda ar putea fi „viitorul” Germaniei
Finlanda arată ce înseamnă combinația dintre îmbătrânirea rapidă a populației, creșterea cheltuielilor sociale și nevoia de investiții suplimentare în apărare și infrastructură. În lipsa unor reforme, datoria publică scapă de sub control, iar bugetul național este sufocat de obligațiile față de pensionari și sistemul medical. Germania, aflată cu doar câțiva pași în urmă pe această traiectorie, riscă să repete scenariul.
Specialiștii spun că, dacă nu se va acționa rapid prin ajustarea vârstei de pensionare, stimularea natalității și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, Germania ar putea ajunge în doar câțiva ani la o situație similară cu cea a Finlandei de azi – o combinație periculoasă de datorie publică mare și un sistem de pensii suprasolicitat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
