Reuniunea de luni, care s-a desfăşurat departe de ochii curioşilor, "a avut scopul de a-i demonstra cancelarului urgenţa situaţiei", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al federaţiei industriale BDI.
Potrivit unor surse neidentificate citate de cotidianul Bild, întâlnirea a fost una tensionată, ceea ce dezvăluie nerăbdarea în creştere a şefilor de companii dintr-o Germanie aflată în recesiune.
Bild relatează că Merz s-a confruntat cu critici din partea şefilor camerei de comerţ (DIHK), federaţiei patronatelor (BDA), federaţiei industriale (BDI) şi meşteşugurilor (ZDH), care au denunţat lipsa de acţiune a Guvernului de coaliţie aflat la putere din luna mai.
Contactată de AFP, Cancelaria de la Berlin a recunoscut că a avut loc un schimb de opinii "deschis şi direct" care a permis abordarea "directă" a preocupărilor comunităţii de afaceri.
"Toate părţile au convenit asupra necesităţii de a aborda, în mod prioritar, cauzele structurale ale creşterii slabe", a subliniat un purtător de cuvânt.
Potrivit Bild, angajatorii au cerut reforme sociale, reducerea birocraţiei şi modernizarea statului.
Industria germană are probleme tot mai mari
Industria germană este supusă la presiuni: scăderea producţiei şi a gradului de utilizare a capacităţilor, nicio redresare semnificativă nu este aşteptată în 2025, competitivitatea internaţională este în declin iar deficitul este în creştere.
Pentru a face faţă presiunilor, cancelarul Merz a promis o "toamnă a reformelor". Subiectul va fi în centrul unui seminar guvernamental programat pentru sfârşitul lunii septembrie, în condiţiile în care CDU şi SPD şi-au exprimat puncte de vedere diferite cu privire la creşterile de impozite şi reducerile de prestaţii sociale.
"Dacă Germania vrea să fie puternică şi să joace un rol de lider într-o Europă independentă, trebuie să luăm decizii îndrăzneţe şi uneori incomode", a avertizat marţi ministrul Finanţelor, Lars Klingbeil, cu ocazia prezentării bugetului pe 2026 membrilor Bundestagului. Lars Klingbeil a anunţat investiţii record de 126 de miliarde de euro anul viitor, reducând în acelaşi timp birocraţia pentru a accelera proiectele de infrastructură.
Ministrul Finanţelor a avertizat, de asemenea, că până în 2027 se profilează un deficit bugetar de peste 30 de miliarde de euro, o provocare fără precedent pentru guvern, care trebuie să găsească "o modalitate echitabilă şi solidară" de a acoperi gaura.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
