O româncă a investigat abuzurile la care sunt supuși muncitorii români din abatoarele din Olanda. Cum se transformă "viața mai bună" într-un coșmar

Gabriel Nuță-Stoica |
Data publicării:
Damian Goian (Foto: Balkan Insight)
Damian Goian (Foto: Balkan Insight)

Jurnalista românca Dia Radu a investigat, alături de Anna Milovanovici și de Job Doornhof, abuzurile la care sunt supuși muncitorii români din abatoarele din Olanda. Într-un material publicat pe platforma Balkan Insight, cei trei au arătat cum se transformă promisiunea unei "viați mai bune" într-un adevărat coșmar.

Migranții români care ajung să muncească în Olanda prin intermediul agențiilor de plasare a forței de muncă sunt adesea împinși către cele mai grele și mai prost plătite locuri de muncă, în special în industria cărnii. Mulți dintre ei se confruntă cu condiții dure, contracte precare și riscul constant de a-și pierde locuința oferită de angajator. Cazurile recente scot la iveală o realitate dură, unde exploatarea, abuzul și chiar violența fizică devin parte din viața de zi cu zi a unor muncitori est-europeni.

Un astfel de episod a fost trăit de Damian Goian, un român de 24 de ani, care a lucrat timp de patru ani pentru compania olandeză Vleesbewerking van der Pijl B.V., unde tranșa carne de vițel pentru piața europeană. În noiembrie 2024, tânărul a fost atacat în căminul companiei de patru conaționali, unul dintre ei fiind Alex Florescu, fost coleg de muncă. După ce a fost lovit cu pumnii și scos forțat din cameră, Goian a fost abandonat în Rotterdam, cu fața plină de sânge și fără niciun adăpost. Imaginile cu agresiunea au ajuns pe Internet

Rămas pe străzi, fără telefon și fără bani, a supraviețuit peste o săptămână cerșind și hrănindu-se cu pâine și croissante ieftine. Deși a cerut sprijinul poliției, tânărul susține că autoritățile nu l-au ajutat. Epuizat și flămând, a spart o mașină pentru a fi arestat și dus într-un adăpost. Ulterior, un videoclip filmat în timpul agresiunii a circulat pe rețelele sociale, confirmând violența la care a fost supus.

Confruntat cu dovezile, patronul companiei, Cor van der Pijl, a recunoscut că Goian fusese angajat acolo, dar a minimalizat incidentul, catalogându-l drept o dispută între colegi, scrie sursa citată.

Coșmarul prin care trec românii plecați să lucreze în Olanda

 

Situații similare au fost relatate și de alți muncitori români. Micsunica Bradu, o femeie de 54 de ani, angajată prin agenția RMS Reyhan, a povestit cum a fost concediată după ce a refuzat să se mute într-un apartament infestat de șobolani. În plus, spune că proprietarul agenției, Askin Reyhan, a agresat-o și i-a distrus telefonul. Ulterior, a fost trimisă cu forța către România, dar abandonată la aproape 200 de kilometri de casă.

Un alt caz documentat de Dia Radu este cel al lui Iulian Terchila, un muncitor român de 34 de ani, agresat de coordonatorul agenției de recrutare și de alți bărbați, fiind ulterior abandonat într-o gară din Eindhoven. Astfel de episoade scot la iveală practica agențiilor de a angaja „coordonatori” români care să execute ordinele ilegale de evacuare sau de intimidare a muncitorilor. Potrivit sindicatului românilor din Olanda, managerii evită astfel responsabilitatea directă, transferând presiunea asupra lucrătorilor.

Contractele de muncă în limba olandeză conțin prevederi abuzive

 

În paralel cu violența, muncitorii migranți se confruntă și cu exploatarea economică. Contractele redactate în olandeză, taxele ascunse pentru transport și cazare, precum și amenzi arbitrare pentru greșeli mărunte îi lasă pe mulți fără bani. Costurile pentru un pat pot ajunge până la 150 de euro pe săptămână, iar deducerile micșorează considerabil salariul promis. În plus, lipsa unei protecții reale a legislației muncii lasă victimele fără soluții.

Inspectoratul Muncii din Olanda a raportat că, în 2020-2021, două treimi dintre lucrătorii grav defavorizați din sectoarele cu salarii mici erau români, cei mai mulți în industria cărnii. Avocați și sindicaliști atrag atenția că legea este prea slabă și că sancțiunile pentru angajatori se rezumă la amenzi modice, mai mici decât profitul obținut prin menținerea practicilor abuzive.

Guvernul olandez a lansat inițiative precum Work in NL, menite să ofere informații în mai multe limbi privind drepturile muncitorilor. Totuși, sindicaliștii români reclamă că aceste proiecte sunt insuficiente și că, în practică, migranții continuă să rămână dezorientați și vulnerabili.

În ciuda campaniilor sindicale și a atenției mediatice, exploatarea muncitorilor români persistă. Cazurile lui Damian Goian, Micsunica Bradu și Iulian Terchila ilustrează un fenomen amplu: mii de români lucrează în Olanda în condiții dure, fără protecție reală, riscând nu doar pierderea locului de muncă, ci și abuzuri fizice și psihice. 

Investigația originală este în limba engleză, existând promisiuni că aceasta să fie publicată și în limba română. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

pixel