Nou mamifer preistoric, descoperit în Țara Hațegului

StiriDiaspora Team / 22 mai 2018, 21:23 Salveaza PDF Comentarii

Pe teritoriul Geoparcului UNESCO din Țara Hațegului a fost descoperit un nou mamifer preistoric, care a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, şi care a primit un nume inspirat de cel al voievodului Litovoi.

O echipă internațională de cercetători, condusă de conf. univ. dr. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, a descoperit și a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan cu dinozaurii pitici din Transilvania.

Litovoi tholocephalus

Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificată pe baza unui schelet parțial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului UNESCO. Această specie aparține unui grup de mamifere primitive complet dispărut în zilele noastre, numite multituberculate. Numele lor provine de la forma și structura specială a dinților. Suprafața de masticație a premolarilor și mai ales a molarilor este acoperită de un număr mare de mici excrescențe (cuspi sau tuberculi) așezați ordonat, în șiruri. Descoperirea publicată recent constă dintr-un schelet parțial care include și resturi ale craniului și dentiției și care a permis, în premieră, reconstituirea corpului și estimarea greutății acestui animal preistoric.

Noul mamifer preistoric, care a coexistat cu dinozaurii pitici din fosta Insulă a Hațegului la sfârșitul perioadei Cretacic, a primit numele de Litovoi tholocephalus. Numele a fost ales pentru a onora unul dintre primii voievozi medievali ai zonei care a avut sub stăpânire inclusiv regiunea Hațegului.

Primul craniu parțial al unui mamifer multituberculat a fost descoperit însă pe teritoriul Geoparcului în urma cu cca. 40 de ani și a fost denumit Kogaionon, în amintirea legendarului munte sfânt al dacilor care au populat aceeași regiune cu zeci de milioane de ani mai târziu.

Creierul animalului era surprinzător de modern în alcătuire

„Surpriza cea mai mare a venit când am reconstituit în detaliu cutia craniană a animalului și structura creierului, folosind tehnologia microtomografiei computerizate. Morfologia unică a craniului era dublată de una similară, unică, a creierului. Comparativ cu dimensiunea animalului, creierul era de dimensiuni relativ reduse, noul multituberculat având cel mai scăzut coeficient de encefalizare documentat în cadrul mamiferelor, extincte sau actuale. Acest coeficient, EQ, reprezintă o unitate de măsură care reflectă dimensiunea relativă a creierului, deci implicit și gradul de dezvoltare al acestuia. De fapt, creierul multituberculatului din Hațeg avea dimensiuni relative comparabile mai mult cu cele întâlnite anterior la strămoșii reptilieni ai mamiferelor. În pofida dimensiunii reduse, creierul animalului era surprinzător de modern în alcătuire, amintind mai mult de cel al mamiferelor evoluate decât de cel al mamiferelor mai primitive, din Mezozoic. În plus, regiunile creierului responsabile pentru văz, auz și miros erau bine dezvoltate, sugerând că noul multituberculat dispunea de unele simțuri mult mai bine dezvoltate decât majoritatea mamiferelor", afirmă conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava, coordonatorul echipei care a făcut descoperirea, pe site-ul Universităţii.

Această morfologie unică a structurii cutiei craniene și a creierului a fost pusă de cercetători pe seama mediului de viață insular al speciei nou descoperite, același mediu care a provocat și reducerea dimensiunii dinozaurilor transilvani, celebrii dinozauri pitici. Fenomenul de reducere relativă a dimensiunii creierului a fost identificat anterior și în cazul altor mamifere care au trăit în mediu insular (Sicilia, Creta, Madagascar), dar este acum recunoscută pentru prima dată la mamifere din era dinozaurilor.

Din echipa de cercetare au mai făcut parte renumiți paleontologi la nivel mondial printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie respectiv Meng Jin și Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York. Descoperirea a fost anunțată într-un studiu apărut recent într-o prestigioasă publicație a Academiei de Științe a SUA, se precizează pe site-ul Universităţii din Bucureşti, www.unibuc.ro.

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt1
YesMy