În motivarea deciziei, CEDO a precizat că nu a identificat „un risc iminent de atingere ireparabilă a unui drept protejat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau de protocoalele sale”. Curtea subliniază astfel că, în actualul stadiu al procedurilor, cererea Marinei Le Pen nu poate fi admisă în temeiul articolului 39 din regulamentul său, articol care permite adoptarea unor măsuri provizorii doar în situații urgente, în care există pericolul producerii unor prejudicii grave și ireversibile asupra drepturilor fundamentale ale unei persoane.
Decizia CEDO nu reprezintă o judecată asupra fondului cauzei – care va fi analizată într-o etapă ulterioară – ci doar un refuz de a interveni în regim de urgență, așa cum a cerut fosta candidată la președinția Franței. Marine Le Pen susținea că pedeapsa sa de ineligibilitate trebuie suspendată imediat, întrucât există un risc politic concret ca președintele Macron să convoace alegeri anticipate. Într-o astfel de situație, ea nu ar putea candida, ceea ce, în opinia sa, ar însemna o atingere gravă adusă drepturilor sale politice.
Marine le Pen, revoltată
Pe rețeaua socială X (fostul Twitter), Le Pen și-a exprimat nemulțumirea față de decizia instanței europene: „CEDO a respins cererea mea pe motiv că atingerea adusă drepturilor mele nu este iminentă, ceea ce ar fi, în schimb, cazul dacă ar interveni disoluţia Parlamentului. Dincolo de această măsură provizorie, Curtea este sesizată și pe fond, în legătură cu lipsa unui recurs efectiv împotriva executării provizorii a unei pedepse de ineligibilitate”.
Situația Marinei Le Pen se înscrie într-un context juridic și politic extrem de tensionat. Pe 31 martie 2024, Tribunalul corecțional de la Paris a condamnat-o pentru orchestrarea unui mecanism de deturnare de fonduri europene în perioada 2004–2016. În esență, Le Pen și colaboratorii săi ar fi folosit bani publici proveniți din fondurile alocate de Parlamentul European pentru a remunera angajați ai partidului Frontul Național (denumit ulterior Adunarea Națională), deși aceștia figurau oficial ca asistenți parlamentari. Prejudiciul total estimat în această schemă se ridică la 4,4 milioane de euro (echivalentul a peste 21,8 milioane de lei).
Pentru această faptă, lidera extremei drepte a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi ani cu executare, precum și interdicția de a mai candida pentru o funcție publică, adică o pedeapsă de ineligibilitate. Le Pen, alături de alți 24 de inculpați – printre care și partidul în calitate de persoană juridică – a formulat apel împotriva deciziei, menținându-și nevinovăția. Aproximativ jumătate dintre cei condamnați au contestat, la rândul lor, hotărârea primei instanțe.
De ce a sesizat CEDO Marine le Pen
În mod normal, CEDO nu poate fi sesizată decât după epuizarea tuturor căilor de atac interne. Cu toate acestea, avocații Marinei Le Pen au argumentat că, în cazul său, nu există un recurs intern eficient care să poată opri aplicarea imediată a pedepsei de ineligibilitate, chiar înainte ca procesul de apel să se încheie. Acest aspect a fost invocat ca motiv pentru a sesiza CEDO în regim de urgență, însă Curtea nu a fost convinsă de urgența invocată.
Pentru moment, Marine Le Pen rămâne, așadar, în afara vieții politice active, cel puțin din punct de vedere juridic, într-o perioadă în care scena politică franceză traversează incertitudini majore. Rezultatele recente ale alegerilor legislative au fragmentat peisajul politic, iar Emmanuel Macron ia în calcul scenarii multiple, inclusiv o nouă dizolvare a Parlamentului. În acest context, ineligibilitatea Marinei Le Pen devine un subiect fierbinte atât pentru electoratul de dreapta radicală, cât și pentru instituțiile democratice franceze.
Deși decizia CEDO de miercuri nu îi oferă nicio șansă imediată de revenire în cursa electorală, Le Pen mizează acum pe judecarea pe fond a cauzei de către instanța de la Strasbourg. Ea speră ca CEDO să constate, într-un final, că aplicarea imediată a pedepsei sale încalcă dreptul la un recurs efectiv, consfințit de articolul 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Verdictul pe fond, însă, ar putea veni abia peste câteva luni – un orizont de timp care, în lumea politică, poate însemna o eternitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
