Noua adresă a furiei de înarmare a guvernului grec, furie ce a început după criza cu Turcia din 2020, în Mediterana de Est, este, după Franţa şi SUA, Germania, relatează Rador. La Atena se aşteapă prezentarea programului de înarmare sau a unei părţi din acest program în valoare de 4 miliarde de euro cu ocazia vizitei pe care cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, o va efectua în Grecia, la 27 octombrie. Conform presei greceşti, programul de înarmare cuprinde:
- achiziţia a 205 vehicule de luptă blindate noi Lynx KF-41. Aceste vehicule vor fi produse în fabrica care se va construi în Grecia de Nord.
- modernizarea a 190 de tancuri Leopard 1
- modernizarea a 183 tancuri Leopard 2
- modernizarea a 4 fregate tip MEKO
Conform calculelor, modernizarea a 337 de tancuri Leopard va costa 2 miliarde de euro, achiziţia a 205 vehicule de luptă blindate va costa 1.4 miliarde, iar modernizarea a 4 fregate va costa 600 milioane de euro.
După criza din 2020, Atena şi-a pus în aplicare programul de înarmare. Astfel că a comandat 24 de avioane de luptă Rafale în valoare de 3.3 miliarde de euro, şi 3 fregate tip Belharra, în valoare de 3 miliarde de euro.
Grecia vrea și 20 de avioane F35 din SUA
Discuţiile privind achiziţia de către Grecia a 20 de avioane F-35 din SUA continuă. În luna mai, în timpul vizitei premierului Kyriakos Mitsotakis la Washington, administraţia americană a "dat undă verde" pentru această achiziţie,iar forţele aeriene ale Greciei au transmis "scrisoarea de intenţie" şi astfel a început procesul de achiziţie a avioanelor F-35. În cazul în care se va ajunge la un acord, costurile acestei achiziţii se vor ridica la aproape 3 miliarde de euro, iar predarea se va face în 2028.
Tensiuni Grecia-Turcia din cauza granițelor maritime
Tensiunile dintre Grecia și Turcia sunt mai vechi și se desfășoară deja pe mai multe episoade: cel mai recent, Grecia şi Turcia, aflate în dispută în legătură cu frontierele lor maritime, se acuză reciproc de maltratarea migranţilor, în cea mai mare parte afgani şi sirieni, care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană.
Frontex a fost acuzată mai devreme în acest an că ar fi încercat să acopere respingerea de migranţi în Marea Egee de către marina greacă - aşa-numitele push-backs, interzise de dreptul internaţional -, suspiciuni ce au dus la sfârşitul lui aprilie la demisia directorului agenţiei Fabrice Leggeri.
În ce-l priveşte, Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi a condamnat duminică "tratamentele crude şi degradante" ca acelea la care au fost supuşi cei 92 de refugiaţi şi a cerut o "anchetă completă în privinţa acestui incident".
"Invităm Grecia să renunţe cât mai rapid la atitudinea sa inumană faţă de refugiaţi, să pună capăt acuzaţiilor false şi nefondate împotriva Turciei", a transmis directorul pentru comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun.
Într-o serie de patru mesaje virulente pe Twitter în turcă, greacă şi engleză, acesta acuză Grecia că a "pornit maşina de ştiri false pentru a arunca bănuiala asupra Turciei", iar pe ministrul grec al imigraţiei că "face confuzie între acţiunile Greciei şi cele ale Turciei".
Preşedinţia turcă a respins vehement duminică orice responsabilitate în ce priveşte soarta celor 92 de refugiaţi găsiţi dezbrăcaţi de partea greacă a frontierei şi a îndemnat Grecia să "pună capăt acuzaţiilor nefondate", relatează AFP.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
