Schimbarea directivelor face parte din acordul de coaliție semnat de creștin‑democrații cancelarului Friedrich Merz și partenerii social‑democrați. Documentul conține un capitol special dedicat deportărilor către state considerate anterior „nesigure”, iar Siria și Afganistan se află în fruntea listei atunci când este vorba de infractori și persoane cu potențial terorist. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne a subliniat că „revocarea statutului poate fi pronunțată după o analiză individuală, transpusă rapid în decizie executorie”.
Pentru ca măsura să producă efecte, Berlinul a inițiat un dialog tehnic cu autoritățile siriene răspunzătoare de imigrație, în vederea obținerii documentelor de călătorie și a garanțiilor minime privind primirea persoanelor returnate. De altfel, contactul diplomatic direct are loc în contextul realinierii geopolitice din Orientul Mijlociu de după prăbușirea regimului Bashar al‑Assad, la finele lui decembrie 2024, moment care a redesenat drastic harta influenței regionale.
Primele cifre care arată amploarea fenomenului
Între ianuarie și mai anul acesta, BAMF a deschis peste 3 500 de proceduri de revocare sau anulare a protecției pentru cetățeni sirieni. În 57 de dosare s‑a retras deja statutul de refugiat, iar în alte 22 s‑a anulat protecția subsidiară – formular intermediar, acordat atunci când azilul propriu‑zis era refuzat, dar repatrierea era imposibilă. Pe lângă aceste măsuri punitive, circa 800 de sirieni au decis să se întoarcă voluntar, profitând de un program federal de reintegrare finanțat din fonduri publice.
Anunțul german apare la doar două zile după ce Viena a confirmat repatrierea unui criminal sirian, prima expulzare de acest tip efectuată de un stat membru UE în ultimii ani. Mișcarea a electrizat scena politică europeană, unde partidele de extremă dreapta capitalizează pe temerile legate de securitate. În Germania, orice atac cu armă albă sau orice atentat cu motivație jihadistă reaprinde dezbaterea despre costurile sociale și politice ale valului de migrație din 2015‑2016, când aproape un milion de sirieni au primit adăpost între granițele Republicii Federale.
În ultimul an, autoritățile au fost nevoite să gestioneze mai multe incidente mortale, soldate atât cu victime civile, cât și cu polițiști răniți. În oglindă, serviciile de informații interne au ridicat nivelul de alertă privind terorismul islamist și violența de extremă dreapta, fenomen alimentat de frustrările socio‑economice ale unor grupuri care se simt lăsate în urmă.
Cadru legal, provocări și obstacole
Convenția de la Geneva din 1951, legislația europeană și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului impun condiții stricte înaintea deportărilor. Persoanele vizate trebuie identificate individual, trebuie să aibă acte de călătorie valide și nu pot fi returnate dacă există riscul de tortură sau de tratament inuman. Schimbarea regimului de la Damasc a produs însă o fereastră juridică, susține guvernul german, care argumentează că zone largi din țară se află sub controlul unui nou executiv, iar persecutarea individuală nu mai poate fi presupusă automat.
Cu toate acestea, ONG‑urile pentru drepturile omului avertizează că situația de securitate în Siria rămâne volatilă, iar garanțiile oferite de autoritățile locale nu pot fi încă testate în practică. În plus, instanțele administrative germane tind să analizeze cu atenție fiecare caz, iar contestațiile pot prelungi procedurile dincolo de un an.
Executivul de la Berlin susține că noua măsură nu vizează refugiații de bună‑credință, ci doar indivizii care au demonstrat prin fapte violente că resping valorile statului de drept. Johann Lindner, secretar de stat în Ministerul de Interne, a declarat într‑un briefing tehnic că „Republica Federală rămâne un loc sigur pentru cei persecutați, însă nu poate deveni sanctuar pentru infractori”. Oficialul a reamintit că orice refugiat își asumă respectarea Constituției germane, iar încălcarea gravă a legilor atrage pierderea privilegiilor.
În tăcere, landurile federale pregătesc deja liste cu persoane aflate în penitenciare sau sub supraveghere. Pașaportul constă, înainte de toate, în obținerea documentului de călătorie sirian, ceea ce presupune cooperare diplomatică. De asemenea, autoritățile trebuie să asigure zboruri charter și escortă, elemente logistice costisitoare. Se discută inclusiv posibilitatea unor centre de tranzit aflate în afara teritoriului Germaniei, unde persoanele returnate ar putea fi gestionate temporar până la clarificarea statutului lor.
Europei îi bate un nou puls politic
Deși Franța, Olanda și Danemarca studiază măsuri similare, Berlinul și Viena au decis să spargă gheața, invocând argumentul securității publice și presiunea opiniei interne. Deocamdată, Comisia Europeană nu a formulat o poziție unificată, preferând să lase statele membre să invoce „motive naționale imperioase”. Totuși, Bruxelles‑ul ar putea interveni dacă deportările vor conduce la un nou val de cereri de protecție într‑o altă țară UE, invocând principiul non‑refoulement.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
