Eliminarea pensionărilor anticipate provoacă un scandal politic în Germania. Estul țării îi cere lui Merz să renunțe

merz-si-pensiile-din-germania-1_87128000
Planul Guvernului german de a limita „pensia la 63 de ani” provoacă tot mai multe tensiuni în coaliția de guvernare. În timp ce Executivul condus de cancelarul Friedrich Merz intenționează să elimine pensia anticipată fără penalizări după 45 de ani de contribuții, rezistența politică și nemulțumirea populației cresc.

Acum, presiunea vine inclusiv din interiorul CDU. Aripa socială a partidului îi cere lui Merz să renunțe la poziția inflexibilă și să accepte un compromis. Potrivit lui Christian Bäumler, vicepreședintele Asociațiilor Creștin-Democrate ale Muncitorilor (CDA), o soluție acceptabilă ar trebui găsită chiar în luna august.

Disputa privind „Rente mit 63” durează de mai mult timp între CDU/CSU și SPD. Planul inițial prevedea aplicarea integrală a recomandărilor comisiei pentru pensii și eliminarea pensiei anticipate după 45 de ani de contribuții.

Argumentul Guvernului este în primul rând financiar. Potrivit unei estimări realizate pentru Bertelsmann Stiftung, măsura ar putea aduce economii de aproximativ 9,5 miliarde de euro pe an pentru fiecare generație de pensionari, adică aproximativ 49,9 miliarde de lei, la un curs de 5,25 lei pentru un euro.

În același timp, cercetători din domeniul economic susțin că actualul sistem îi avantajează în special pe angajații care au avut venituri bune și au lucrat în domenii mai puțin solicitante fizic.

Totuși, în interiorul CDU se conturează tot mai clar ideea unor excepții. Thorsten Frei, liderul grupului parlamentar al CDU/CSU din Bundestag, a vorbit despre reguli pentru cazuri speciale și perioade de tranziție.

Aceste propuneri reprezintă o apropiere importantă de poziția SPD.

Cei care au muncit în condiții grele ar putea fi exceptați

Una dintre variantele aflate în discuție prevede păstrarea unor forme de pensionare anticipată pentru persoanele care au desfășurat activități extrem de solicitante.

SPD susține reguli pentru situații speciale, după modelul austriac. Printre criteriile luate în calcul s-ar putea afla munca de noapte, activitatea desfășurată la temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute și lucrul cu substanțe chimice. În acest fel, reforma nu ar dispărea complet, dar ar putea fi modificată astfel încât persoanele care au avut cariere profesionale deosebit de grele să nu fie tratate la fel ca angajații din domenii mai puțin solicitante.

O altă variantă discutată este introducerea unor perioade lungi de tranziție. Angajații aflați aproape de vârsta pensionării ar urma să beneficieze de protecție și de suficient timp pentru a-și planifica ieșirea din activitate.

Șefii CDU din estul Germaniei se opun reformei

Problema a devenit și una electorală. Mai mulți lideri regionali ai CDU, printre care premierii landurilor Saxonia, Turingia și Saxonia-Anhalt, Michael Kretschmer, Mario Voigt și Sven Schulze, se opun eliminării actualului sistem. Argumentul lor este că măsura ar putea afecta puternic electoratul din estul Germaniei, unde numeroși oameni depind aproape exclusiv de pensia de stat și nu dispun de venituri suplimentare importante.

Christian Bäumler a avertizat chiar asupra riscului electoral pentru CDU. Potrivit acestuia, partidul riscă să piardă alegerile din Saxonia-Anhalt în fața AfD și să piardă teren inclusiv la Berlin.

Liderii CDU din est susțin că reforma trebuie analizată și din perspectiva situației reale a angajaților care au muncit zeci de ani și se bazează pe sistemul public de pensii.

Germanii nu vor renunțarea la „pensia la 63 de ani”

Sondajele arată că populația este în mare parte împotriva eliminării acestei forme de pensionare anticipată. Potrivit RTL/ntv Trendbarometer, realizat de institutul Forsa, 74% dintre germani se opun eliminării „pensiei la 63 de ani”. În rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, procentul celor care resping măsura ajunge la 79%, potrivit datelor citate de AFP.

Un alt sondaj, realizat de institutul INSA pentru Bild am Sonntag, indică o opoziție de 68% față de eliminarea sistemului. Subiectul devine astfel unul sensibil pentru Friedrich Merz, mai ales într-un moment în care cancelarul se confruntă deja cu nemulțumiri în propriul electorat.

Potrivit informațiilor publicate de Tagesspiegel, dezbaterea propriu-zisă din Bundestag ar urma să înceapă abia în toamnă. Asta înseamnă că reforma nu va fi adoptată înaintea alegerilor regionale din septembrie. Până atunci, negocierile din coaliția CDU/CSU-SPD ar putea duce la o variantă de compromis.

Cele trei direcții principale sunt deja conturate: excepții pentru persoanele care au avut locuri de muncă foarte grele, perioade de tranziție pentru angajații aflați aproape de pensionare și garanții pentru cei care și-au construit planurile de pensionare pe baza regulilor actuale.

Bogdan Bolojan este redactor-șef al publicației ȘtiriDiaspora din anul 2017.Are o experiență de 13 ani în presă. A fost asistent de producție TV, apoi reporter de televiziune și în final drumul l-a dus în presa scrisă. A fost timp de doi ani redactor la DCNews.ro, iar apoi a preluat proiectul publicației ȘtiriDiaspora.ro.
Alte știri de interes
SONDAJ DE OPINIE
Ați recomanda munca sau studiul în UE?
Da
Nu
Trimite răspunsul
x close