Aceeași tendință a fost vizibilă și în cazul francului elvețian, o altă monedă de refugiu pentru investitori în perioadele de instabilitate, care a fost cotat de BNR la 5,4141 lei, față de 5,4295 lei în ședința precedentă. Este vorba despre o scădere de 1,54 bani, echivalentul unei pierderi de 0,28%. Nici prețul aurului nu a fost scutit de ajustări: gramul de aur s-a ieftinit ușor, ajungând la 461,6576 lei, în comparație cu valoarea de 462,2175 lei din ziua anterioară.
Aceste evoluții par să reflecte o ușoară întărire a leului, pe fondul calmării tensiunilor de pe piețele financiare interne, dar și a unei relative stabilități politice, după turbulențele din luna mai. De altfel, luna mai a fost una extrem de agitată pentru cursul de schimb, în special pentru raportul euro/leu. În data de 8 mai 2025, euro a atins un nivel record de 5,1222 lei, cel mai ridicat curs din istoria publicată de BNR. Atunci, tensiunile politice apărute după rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și incertitudinile legate de politicile fiscale viitoare au condus la o pierdere abruptă de încredere în moneda națională, iar investitorii și-au mutat rapid capitalurile către valute mai stabile. A fost o perioadă în care Banca Națională a fost forțată să intervină masiv în piață pentru a tempera deprecierea leului, epuizând, potrivit estimărilor economiștilor, miliarde de euro din rezervele valutare.
Leul și-a revenit după victoria lui Nicușor Dan
După acel vârf alarmant, moneda națională a început treptat să recupereze, în iunie intrând pe un trend de relativă stabilitate. În jurul datei de 10 iunie, euro coborâse deja la 5,0366 lei, cel mai mic nivel din acea lună. Ulterior, însă, a fost urmată de o nouă perioadă de creștere ușoară, cu valori ce au urcat din nou spre 5,0780 lei în data de 27 iunie, dar fără a atinge din nou vârful istoric. În ultimele zile ale lunii iunie și începutul lunii iulie, cursul a oscilat între 5,0772 lei și 5,0603 lei, indicând o evoluție calmă și o ușoară întărire a leului.
În tot acest context, dolarul american a avut o evoluție similară. După ce a trecut de pragul de 4,30 lei în luna mai, alimentat de o cerere mai mare pentru active de refugiu și de deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale, moneda americană a început să piardă teren în fața leului, atingând niveluri mai scăzute în iunie și iulie, până la cotația actuală de sub 4,30 lei. La rândul său, francul elvețian a avut fluctuații moderate, dar a rămas peste pragul psihologic de 5,4 lei în majoritatea zilelor, confirmând interesul constant al pieței pentru stabilitate în perioade de incertitudine.
Nu doar valutele au fost afectate de aceste mișcări. Prețul aurului, care de obicei se mișcă în tandem cu temerile privind inflația și instabilitatea globală, a cunoscut și el o ușoară corecție. Scăderea gramului de aur sub 462 de lei este un semnal că piețele au început să își reducă expunerea pe activele considerate sigure, preferând în schimb monedele locale sau active cu randament mai ridicat.
Leul rămâne cea mai stabilă monedă din această zonă a Europei
Pe termen scurt, analiștii estimează că leul va rămâne într-o zonă relativ stabilă, cu variații de câțiva bani în raport cu euro, atât timp cât nu vor exista șocuri externe sau decizii politice majore pe plan intern. Totuși, amenințarea unui deficit bugetar în creștere și incertitudinile legate de politica fiscală a viitorului guvern ar putea pune presiune asupra monedei naționale în a doua parte a anului. De asemenea, orice indiciu privind o nouă rundă de creșteri ale dobânzii de către Banca Centrală Europeană sau de către Federal Reserve ar putea reaprinde volatilitatea pe piața valutară.
În context regional, România păstrează totuși una dintre cele mai bune evoluții ale monedelor din Europa Centrală și de Est, dacă este comparată cu forintul maghiar sau cu zlotul polonez, care au înregistrat pierderi mai mari în aceeași perioadă. Intervențiile constante ale BNR, dobânda de referință relativ ridicată și rezervele internaționale încă solide contribuie la acest echilibru fragil.
În tot acest tablou, trebuie reamintit că România urmează să aplice, începând cu 2025, o nouă cotă de TVA de 11% pentru alimente de bază, în încercarea de a tempera inflația și de a sprijini puterea de cumpărare a populației. Cu toate acestea, experții avertizează că, dacă măsura nu va avea efectele scontate asupra deficitului bugetar și a echilibrului macroeconomic, Guvernul ar putea fi nevoit să revină la o cotă de 21% pentru toate alimentele – o schimbare ce ar putea pune din nou presiune pe leu și pe întreaga economie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
