Conform datelor Eurostat, în 2024 statele UE au majorat bugetele sociale cu aproape 7%, ajungând la un total de aproape 5 miliarde de euro. Finlanda, Franța și Austria se remarcă prin generozitatea prestațiilor, fiecare alocând în jur de 32% din PIB pentru pensii, sănătate, sprijin familial, șomaj și ajutor pentru persoanele vulnerabile. Media europeană se menține la 27%, însă decalajele între state rămân vizibile.
La polul opus, Irlanda investește doar 12% din PIB, cel mai scăzut nivel din Uniune. Cu toate acestea, experții subliniază că situația țării este influențată atât de o populație tânără care generează costuri mai mici pentru pensii și îngrijire medicală, cât și de PIB-ul umflat artificial de companiile multinaționale. De altfel, indicatorul PNB oferă o imagine mai fidelă a nivelului de trai real din Irlanda.
Pensii, sănătate, șomaj: unde se investește cel mai mult
Pensiile rămân cea mai mare categorie de cheltuieli sociale din UE, însumând 2 trilioane de euro. Austria (14,7% din PIB), Italia (14,6%) și Finlanda (14,5%) ocupă podiumul, în timp ce Franța, aflată în plin proces de reformă, se situează sub acestea, cu 13%.
În domeniul sănătății, Germania investește cel mai mult, 9,9% din PIB. Franța și Țările de Jos urmează îndeaproape, cu câte 9,5%. Sprijinul pentru șomaj este dominat tot de Franța, care alocă 1,75% din PIB, urmată de Finlanda și Spania.
La capitolul locuințe sociale, Finlanda este lider detașat (0,99% din PIB), iar Irlanda surprinde pe locul al doilea (0,72%), în ciuda poziției sale modeste în cheltuielile totale. Importanța acestui domeniu este subliniată și de cel mai recent Eurobarometru, unde 40% dintre cetățenii europeni și 51% dintre cei care locuiesc în orașe consideră accesul la locuințe o problemă urgentă.
Estonia, România și Croația: creșteri record ale investițiilor sociale
Statele din estul Europei recuperează tot mai rapid. Estonia a înregistrat în 2024 cea mai spectaculoasă creștere a cheltuielilor sociale: aproape 20%. România (17,5%) și Croația (aproape 18%) urmează același trend. Totuși, experții explică faptul că în Estonia nivelul ridicat al investițiilor se datorează în primul rând indexării automate a pensiilor și prestațiilor pe fondul inflației și creșterii accelerate a salariilor, nu unor schimbări politice majore în sistemul de protecție socială.
Creșterea salariilor, modificările pragurilor de venit neimpozabile și costurile tot mai ridicate ale vieții au împins în sus valoarea prestațiilor sociale, în special a celor parentale, calculate în funcție de veniturile contribuabililor.
Germania: între presiunea economică și nevoia de reforme
Deși Germania a înregistrat o creștere a cheltuielilor sociale de doar 6,5%, experții consideră că statul nu își va reduce semnificativ investițiile în protecția socială. Costurile suplimentare generate de refugiații din Ucraina, alături de încetinirea economiei și rata mai mare a șomajului, continuă să pună presiune pe buget.
În același timp, Berlinul discută noi reforme ale sistemului de pensii, în contextul îmbătrânirii populației și al necesității menținerii sustenabilității financiare pe termen lung.
Europa își consolidează statutul de lider global în protecția socială, dar diferențele dintre state rămân semnificative. În timp ce nordul și vestul continentului continuă să conducă în investițiile sociale, estul recuperează într-un ritm accelerat, împins înainte de inflație, salarii în creștere și nevoia tot mai mare de sprijin pentru populație.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
