StiriDiaspora Economie Presa din Ungaria citează un studiu recent: Chiar și România ne-a depășit la puterea de cumpărare

Presa din Ungaria citează un studiu recent: Chiar și România ne-a depășit la puterea de cumpărare

Ungaria a făcut progrese în ultimii 15 ani în privința salariilor, însă acest lucru nu a fost suficient pentru ca nivelul de trai al populației să țină pasul cu evoluția prețurilor. Un studiu recent arată că maghiarii au ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul real pe cap de locuitor, iar România și Bulgaria au depășit Ungaria la acest indicator.

Analiza explică și de ce cumpărăturile din străinătate nu mai par atât de scumpe pentru maghiari: în cazul anumitor produse, prețurile din alte state europene sunt deja apropiate sau chiar mai mici decât cele din Ungaria.

Datele prezentate de GKI Economic Research și preluate de presa din Ungaria oferă o imagine mai puțin favorabilă asupra puterii de cumpărare din această țară. Deși salariile maghiarilor au crescut considerabil în ultimii 15 ani, consumul real pe cap de locuitor rămâne cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Mai mult, Ungaria se află în urma României și Bulgariei la acest indicator.

Diferența este importantă deoarece consumul real pe cap de locuitor oferă o imagine mai apropiată de nivelul de trai decât simpla comparație a salariilor. Un salariu poate crește, dar dacă prețurile cresc într-un ritm similar sau chiar mai rapid, puterea de cumpărare nu avansează în aceeași măsură. Exact aceasta este una dintre problemele identificate în cazul Ungariei.

Salariile au recuperat teren, dar prețurile au crescut și ele

În 2010, salariile din Ungaria reprezentau doar 32% din media Uniunii Europene. În același an, nivelul prețurilor era la 59% din media UE. În 2025, salariile au ajuns la 49% din media europeană, iar prețurile au urcat la 72%. Cifrele arată că veniturile au recuperat o parte importantă din decalajul față de Europa. În același timp, însă, și prețurile s-au apropiat de nivelurile europene.

Pentru consumator, această evoluție are o consecință importantă. Chiar dacă salariul este mai mare decât în urmă cu 15 ani, banii respectivi nu oferă neapărat un avantaj mai mare atunci când sunt raportați la costul produselor și serviciilor. Iar aici apare diferența dintre Ungaria și unele dintre statele vecine.

România, Polonia și Slovacia au recuperat mai rapid o parte din decalajul față de Uniunea Europeană. Din acest motiv, Ungaria nu a reușit să își îmbunătățească poziția relativă în regiune, chiar dacă a înregistrat propria creștere.

Alimentele din Ungaria au ajuns aproape de prețurile europene

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului se referă la alimente. În 2025, prețurile alimentelor din Ungaria ajunseseră la aproximativ 95% din media Uniunii Europene. Asta înseamnă că diferența dintre prețurile întâlnite în magazinele maghiare și cele din alte state membre ale UE s-a redus foarte mult.

Pentru consumatorii maghiari, situația este cu atât mai importantă cu cât veniturile lor rămân mult sub media europeană. Fructele, legumele, produsele lactate și alte alimente de bază pot avea în prezent prețuri apropiate de cele din țările occidentale. În anumite cazuri, un produs cumpărat în străinătate poate costa la fel de mult sau chiar mai puțin decât în Ungaria. De aici apare și una dintre explicațiile pentru care cumpărăturile peste graniță au devenit atractive pentru unii maghiari.

Ideea potrivit căreia cumpărăturile în străinătate sunt automat mai scumpe nu mai este valabilă în toate cazurile. Prețurile diferă foarte mult în funcție de categoria produsului. În Ungaria, alcoolul și produsele din tutun reprezentau în 2025 aproximativ 87% din media europeană, iar mobila și electrocasnicele ajungeau la circa 89%. În schimb, alimentele se apropiau de 95% din media UE.

Prin urmare, pentru anumite produse diferența față de alte țări europene este redusă. Dacă un consumator găsește într-un magazin din România, Austria sau Slovacia o ofertă mai bună, diferența de preț poate deveni suficientă pentru a justifica o deplasare peste graniță. Mai ales în regiunile aflate aproape de frontiere, cumpărăturile în țările vecine pot avea un rol important în bugetul unei familii.

Serviciile s-au apropiat și ele de nivelul european

Nu doar produsele au devenit mai scumpe în Ungaria. Analiza GKI arată o apropiere importantă și în cazul serviciilor. Între 2010 și 2025, prețurile din turism s-au apropiat de media UE cu 33 de puncte procentuale. În educație, apropierea a fost de 31 de puncte procentuale, iar în domeniul agrementului și culturii de 14 puncte procentuale. Astfel, avantajul oferit în trecut de prețurile mai mici din Ungaria s-a redus în mai multe domenii.

Pentru un turist occidental, Ungaria poate rămâne o destinație accesibilă în anumite privințe. Pentru un maghiar, însă, aceeași evoluție are o altă semnificație: o parte din produsele și serviciile care erau cândva mult mai ieftine au ajuns mai aproape de nivelurile din restul Uniunii Europene.

Un alt indicator prezentat în studiu poate crea o impresie favorabilă pentru Ungaria. Costurile locuințelor și ale gospodăriilor se situau în 2025 la aproximativ 67% din media UE.

GKI avertizează însă că această cifră este influențată de măsurile guvernamentale care au redus anumite costuri pentru gospodării.

În plus, cheltuielile legate de locuințe au crescut semnificativ în ultimii ani. Din acest motiv, simpla raportare la media europeană nu oferă o imagine completă asupra situației unei familii maghiare.

Pentru nivelul de trai contează cât din venitul lunar ajunge la chirie sau rată, utilități, alimente și alte cheltuieli obligatorii.

România a depășit Ungaria la un indicator important

Comparația cu România este una dintre cele mai interesante concluzii ale datelor. România a recuperat în ultimii ani o parte importantă din decalajul față de Uniunea Europeană, iar această evoluție se vede și în consumul real pe cap de locuitor. Potrivit analizei citate de presa maghiară, România și Bulgaria se află în prezent înaintea Ungariei la acest indicator. Rezultatul poate surprinde, mai ales dacă comparația se face doar pe baza imaginii tradiționale despre economiile celor trei țări. În realitate, nivelul de trai nu poate fi măsurat printr-o singură cifră.

Contează salariile, prețurile, taxele, costurile locuințelor și capacitatea gospodăriilor de a cumpăra bunuri și servicii după plata cheltuielilor obligatorii. Din acest punct de vedere, România a avut o evoluție mai rapidă decât Ungaria în anumite domenii.

Autorii analizei nu susțin că Ungaria nu a făcut progrese. Dimpotrivă, datele arată clar că salariile s-au apropiat de media europeană. În 15 ani, acestea au crescut de la 32% la 49% din media UE. Problema este ritmul de recuperare.

România, Polonia și Slovacia au avut evoluții mai rapide în raport cu propriile niveluri de pornire. Astfel, Ungaria a făcut pași înainte, dar alte țări din regiune au avansat mai repede. În același timp, prețurile din Ungaria au ajuns în unele domenii foarte aproape de media europeană.

Această combinație pune presiune pe gospodării: venituri încă mult sub nivelul UE, dar prețuri care se apropie tot mai mult de cele întâlnite în statele occidentale.

De ce cumpărăturile în străinătate pot părea mai ieftine

Studiul oferă, în cele din urmă, și o explicație pentru impresia pe care mulți maghiari o au atunci când trec granița. Nu este obligatoriu ca produsele din străinătate să fie mai ieftine în termeni absoluți. Uneori, prețul este pur și simplu apropiat de cel din Ungaria. Diferența apare atunci când compari produsele cu veniturile populației.

Dacă un aliment costă aproape la fel în două țări, dar salariul mediu este mai mare într-una dintre ele, produsul este mai ușor de cumpărat pentru locuitorii acelei țări. Acesta este unul dintre motivele pentru care prețurile din străinătate pot părea mai accesibile.

Bogdan Bolojan este redactor-șef al publicației ȘtiriDiaspora din anul 2017.Are o experiență de 13 ani în presă. A fost asistent de producție TV, apoi reporter de televiziune și în final drumul l-a dus în presa scrisă. A fost timp de doi ani redactor la DCNews.ro, iar apoi a preluat proiectul publicației ȘtiriDiaspora.ro.
Alte știri de interes