Îngrijirea bătrânilor ia amploare în Elveția. „Înger român, accesibil și iubitor”, anunțul sub care se poate ascunde exploatarea: "Suntem tratate și plătite prost”

„Îngrijire 24 de ore”, „înger român accesibil și iubitor”. Există din ce în ce mai multe dintre aceste anunțuri în care agențiile de plasament oferă serviciile așa-numiților „migranți de îngrijire” pentru îngrijirea privată.

Afacerile sunt în plină expansiune. Mii de femei din România, Polonia, Ungaria și Slovacia lucrează acum în gospodării elvețiene, unde au grijă de bătrâni, în mare parte cu program non-stop. Numărul exact de îngrijitoare este necunoscut, deoarece multe nu sunt înregistrate oficial și sunt înlocuite la fiecare 90 de zile.

Din ce în ce mai puțini bătrâni vor să meargă la azil. Pandemia Covid-19 a contribuit la asta. O mare parte din decesele provocate de coronavirus în Elveția au auvt loc în casele de bătrâni și azile, care au fost apoi izolate luni de zile. Izolarea a fost o povară suplimentară pentru mulți. Ca urmare a mizeriei, mulți stau acum acasă cât mai mult posibil. Multe camere din casele de bătrâni rămân goale.

Condiții de muncă scandaloase

Dar acum, îngrijirea din ce în ce mai populară la domiciliu are și dezavantajele sale, mai ales atunci când îngrijirea este necesară non-stop. Condițiile de muncă ale îngrijitoarelor sunt adesea scandaloase.

Acest aspect a fost menționat într-o discuție publică, marți seara, la Basel, sub motto-ul „Trafic de persoane și muncă de îngrijire”. Evenimentul a avut loc ca parte a săptămânii de acțiune „Elveția împotriva traficului de ființe umane”, care se desfășoară în această lună, fiind organizat de Oficiul Federal de Poliție și diverse agenții specializate și sindicate. Departamentul de Securitate (SID) a acționat ca organizator în Basel.

SID spune că este vorba despre sensibilizarea autorităților implicate și a populației la sclavia modernă. Şeful acesteia, consilierul guvernamental Stephanie Eymann, a spus că traficul de persoane este greu de identificat: „Acest lucru necesită gândire în rețea, ascuțirea percepției și interacțiunea dintre actori. Victimele, din păcate, nu vin la autorități”.

Trăiește în ritmul celorlalți

Bożena Domańska a suferit și ea din cauza condițiilor de muncă precare. Născută în Polonia, ea a lucrat în îngrijirea privată în Germania și Elveția timp de 25 de ani, cele mai multe cazuri cu program de 24 de ore. Apoi, în urmă cu opt ani, și-a dat în judecată angajatorul pentru salariu și a câștigat.

Astăzi este implicată într-o rețea de „lucrători de îngrijire” la sindicatul VPOD și lucrează doar cu jumătate de normă în îngrijire. Are propriul ei apartament. Nu a fost întotdeauna așa. La fel ca majoritatea colegilor ei, a locuit cu pensionarii.

„Este o viață în ritmul altora. Ești mereu de gardă, dormi puțin, contacte puține, ești legat de casă și nu ai timp liber, vacanțe sau viață privată”, spune Domańska. „Munca noastră este puțin reglementată. Suntem tratate și plătite prost”.

Femeile primeau maxim 3.000 CHF pe lună. În schimb, firmele intermediare au încasat între 6.000 și 12.000 CHF pe lună, spune Bożena Domańska. Aceasta este exploatare. Angajatorii cred adesea că dacă angajează îngrijire 24 de ore pe zi, asistenta ar lucra de fapt 24 de ore pe zi. Cererea lui Domańska este clară: „Cerem respect pentru munca noastră, salariu decent și reglementări pentru odihnă și timp liber. Industria trebuie reglementată”. 

„Este vorba de constrângere, fără odihnă, zile lungi de muncă”

Procurorul din Berna, Annatina Schultz, consideră că este nevoie de acțiune. Există un punct orb în legislativ. Legea actuală este prea lejeră, termenii sunt prost definiți. Acest lucru face dificilă urmărirea penală a traficului de persoane și a exploatării prin muncă. Lucrurile sunt clare: „Este vorba de constrângere, fără odihnă, zile lungi de muncă, fără vacanță, cazare de multe ori proastă și tratament degradant”.

La discuția animată care a avut loc pe podium, Lelia Hunziker de la biroul de specialitate pentru traficul de femei și migrația femeilor din Zurich a subliniat că se ocupă și de traficul de ființe umane în rândul „migranților de îngrijire”. Ea susține că serviciile de mediere ar profita de situația dificilă a femeilor.

În acea seară, toată lumea a fost de acord că nu ar trebui să mai existe condițiile precare în „munca de îngrijire” privată. Sunt nedemne de bogata Elveție.

[citeste si]