Germania vrea desființarea minijoburilor. Doar trei categorii sociale vor mai putea să le păstreze

Subiectul a stârnit un interes uriaș în Germania, deoarece milioane de persoane obțin venituri suplimentare prin intermediul acestor contracte. În același timp, negocierile includ și modificări privind pensionarea anticipată la 63 de ani, un alt punct sensibil pentru angajații care au lucrat zeci de ani în profesii solicitante.

În ultimele luni, dezbaterea politică a oscilat între două variante radicale: păstrarea sistemului actual al minijoburilor sau eliminarea acestuia. Între timp, negocierile au intrat într-o etapă mai pragmatică. SPD transmite că este dispus să accepte compromisuri și propune introducerea unor excepții clare. Directorul parlamentar al grupului SPD din Bundestag, Dirk Wiese, a declarat că formațiunea este dispusă să analizeze propunerea premierului Bavariei, Markus Söder, privind menținerea minijoburilor pentru anumite categorii de persoane. Pe lângă elevi, care erau deja luați în calcul, social-democrații spun că și studenții și pensionarii ar putea beneficia de aceste excepții.

Și pensionarii ar putea continua să obțină venituri suplimentare

Una dintre cele mai importante teme pentru opinia publică germană este situația pensionarilor. În ultimii ani, tot mai mulți vârstnici au ales să lucreze câteva ore pe săptămână, fie pentru a-și completa pensia, fie pentru a rămâne activi. Dacă reforma ar elimina complet minijoburile, această categorie ar fi afectată direct. De aceea, SPD susține că pensionarii trebuie protejați și că trebuie să existe o excepție explicită pentru aceștia.

În Germania există numeroși pensionari care lucrează în comerț, administrație, servicii, gastronomie sau îngrijire, fără program complet și fără să dorească un contract clasic de muncă. Pentru aceștia, menținerea actualului sistem reprezintă o sursă importantă de venit.

Și studenții se află printre principalele categorii care folosesc minijoburile. Mulți își finanțează studiile lucrând câteva ore pe săptămână în restaurante, magazine, hoteluri, firme de curierat sau alte domenii. SPD consideră că eliminarea acestei posibilități ar îngreuna accesul tinerilor la piața muncii și ar reduce oportunitățile de a-și acoperi cheltuielile zilnice. Prin urmare, formațiunea susține că studenții ar trebui incluși printre beneficiarii excepțiilor.

Reforma pensiilor rămâne un subiect exploziv

Negocierile nu se limitează la minijoburi. În paralel, partidele discută și despre modificarea regulilor privind pensionarea anticipată la 63 de ani. SPD cere introducerea unor perioade de tranziție generoase și a unei clauze speciale pentru persoanele care desfășoară activități foarte solicitante din punct de vedere fizic. Potrivit lui Dirk Wiese, există domenii în care angajații nu pot lucra până la o vârstă foarte înaintată fără riscuri pentru sănătate. Ca exemple sunt menționate industria metalurgică și siderurgică, unde munca în schimburi și efortul fizic intens reprezintă norma. Social-democrații consideră că acești angajați nu trebuie afectați de eventuale modificări bruște ale legislației.

Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) privesc însă problema dintr-o altă perspectivă. Vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU, Mathias Middelberg, afirmă că orice excepție suplimentară trebuie justificată și finanțată. El avertizează că menținerea pensionării anticipate la 63 de ani pentru un număr mare de persoane ar putea duce la creșterea contribuțiilor la sistemul public de pensii. În opinia sa, acest lucru ar însemna costuri mai mari pentru angajatori și angajați, ceea ce ar putea afecta competitivitatea economiei germane și chiar piața muncii. Astfel, disputa politică nu privește doar protecția socială, ci și impactul bugetar al reformelor.

Miza este predictibilitatea

Persoanele care și-au construit planurile financiare pe baza actualelor reguli vor să știe dacă vor putea continua să lucreze în aceleași condiții. În cazul pensionării anticipate, mulți angajați și-au planificat deja ieșirea din activitate, iar orice modificare poate avea consecințe importante asupra veniturilor lor. Experții spun că o reformă fără reguli clare și fără perioade de tranziție ar putea genera numeroase contestații și neclarități administrative. Deocamdată nu există o decizie finală.

Minijoburile reprezintă o formă specială de angajare, foarte răspândită în Germania. Aceste contracte sunt destinate persoanelor care lucrează un număr redus de ore și obțin un venit limitat, plafonul fiind stabilit prin lege și actualizat periodic în funcție de evoluția salariului minim. Principalul avantaj este că salariatul beneficiază de un regim fiscal și de contribuții simplificat. În multe situații, angajatul plătește taxe foarte mici sau chiar deloc, în timp ce angajatorul achită contribuții forfetare către sistemele de asigurări sociale.

Acest model este utilizat frecvent în comerț, restaurante, hoteluri, servicii de curățenie, livrări, îngrijirea persoanelor vârstnice, agricultură sau activități administrative. Minijoburile sunt populare în special în rândul studenților, pensionarilor, părinților care lucrează cu program redus și al persoanelor care doresc un venit suplimentar pe lângă locul principal de muncă.

Susținătorii sistemului spun că acesta oferă flexibilitate și facilitează accesul pe piața muncii pentru persoane care altfel ar avea dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Criticii susțin însă că aceste contracte pot menține angajații în locuri de muncă slab plătite și cu protecție socială limitată, fără perspective reale de dezvoltare profesională.

Tocmai acest conflict de viziuni stă la baza reformei aflate acum în discuție la Berlin. În timp ce SPD insistă asupra protejării categoriilor vulnerabile prin introducerea unor excepții pentru pensionari și studenți, CDU/CSU atrage atenția asupra costurilor pe care acestea le-ar putea genera pentru sistemul public de pensii și pentru economie.

În perioada următoare, negocierile dintre partide vor decide dacă minijoburile vor rămâne o componentă importantă a pieței muncii din Germania sau dacă vor fi transformate într-un sistem mai restrâns, destinat doar anumitor categorii de angajați.