Șoșoacă este acuzată și de negarea sau minimalizarea Holocaustului, conform OUG 31/2002. Procurorii au avertizat-o că, dacă nu se prezintă la audieri, ar putea fi adusă cu mandat.
Comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu
Ancheta a fost deschisă după ce, în noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a participat la o comemorare la troița din Tâncăbești, județul Ilfov, la 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu și a altor 13 legionari. Într-o transmisie live pe Facebook, ea a declarat: „E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot.”
În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis dosar penal după ce Șoșoacă l-a omagiat din nou pe Corneliu Zelea Codreanu. Supărată că judecătorii Curții Constituționale i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale, europarlamentarul a intrat live pe YouTube și a spus: „Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât «Trăiască Legiunea și Căpitanul» care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!”
Denunț pentru promovarea cultului lui Nicolae Ceaușescu
În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a depus un denunț împotriva Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului Nicolae Ceaușescu. Pe 11 februarie 2025, în plenul Parlamentului European, ea a spus: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”, recomandând colegilor să elaboreze strategiile de politică externă „după modelul lui Nicolae Ceaușescu”.
Cazul are implicații majore, având în vedere funcția de europarlamentar a Dianei Șoșoacă și notorietatea sa în spațiul public. Procurorii urmează să decidă dacă vor extinde urmărirea penală sau dacă vor trimite dosarul în instanță.