Autoritățile au decretat stare de alertă în luna august, pe fondul scăderii producţiei de energie electrică

"Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea", a precizat Bolojan, care ocupă şi funcţia de ministru interimar al Energiei, după şedinţa extraordinară de Guvern de vineri.

El a amintit, în context, că este vorba despre o scădere la mai puţin de jumătate a debitelor Dunării faţă de valorile normale din această perioadă.

"În loc de peste 4.000 mc/s suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia, zilele trecute, să oprim un prim grup (Unitatea 1, n.r.). Aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ambele ţări ne-am redus capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate", a explicat acesta.

Bolojan a adăugat că, pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să fie închis şi cel de-al doilea grup al centralei nucleare de la Cernavodă.

"Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional. O producţie foarte importantă, pentru că este o producţie în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul creşte foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor şi pe râuri, avem o capacitate limitată de a creşte producţia în hidrocentrale, putând să depăşim cu puţin peste 1.000 de megawaţi pe zi. În această situaţie, faţă de un consum normal de peste 7.000 de megawaţi, suntem în situaţia ca în orele de seară să importăm, în prezent, aproximativ 1.700 de megawaţi. În condiţiile în care s-ar opri şi al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 de megawaţi producţie în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 de megawaţi în aşa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat", a subliniat premierul interimar.

Situație asemănătoare și în țările vecine României

Potrivit acestuia, o situaţie asemănătoare este şi în ţările vecine României.

"Am discutat în aceste zile măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcţionarea sistemului energetic naţional în condiţii normale. Pe plan extern sunt foarte importante interconexiunile şi importul de electricitate din ţările care au încă capacităţi în exces în producţie. Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deţine şi portofoliul energiei, domnul Şmîhal, pentru a ne susţine în perioada următoare cu producţia din una din centralele nucleare ale Ucrainei. Şi în acest sens Transelectrica şi Nuclearelectrica vor purta discuţii în aceste zile pentru un ajutor de urgenţă din partea Ucrainei în orele de seară. Şi pe celelalte pieţe, zona Bulgaria, Grecia, discutăm în aşa fel încât să asigurăm la maximum posibil necesarul de energie electrică în orele de seară", a arătat sursa citată.

Conform acestuia, toate capacităţile ţării aflate în producţie au primit recomandări să funcţioneze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz care produc în cogenerare în marile oraşe, dar şi centrale pe cărbune "în aşa fel încât să putem creşte cu 100-200 de megawaţi producţia din aceste surse de energie".

De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, în aşa fel încât atunci când este un deficit de energie să fie un aport maxim şi din acest sector de producţie.

"ANRE şi Transelectrica au autorizat şi vor autoriza în zilele următoare, în procedură de urgenţă, toate capacităţile care sunt finalizate şi sunt în faza de obţinere a autorizaţiilor de exploatare pentru a putea intra imediat în producţie. E vorba de fotovoltaice, eolian, stocare. S-au autorizat peste 400 de megawaţi în aceste zile, dintre care o treime pe capacităţi de stocare, pentru ca şi acestea să-şi aducă aportul în această situaţie", a mai afirmat Bolojan.

Se încearcă menținerea unui debit constant pe Canalul Bala 

Acesta a adăugat că un lucru important este menţinerea în funcţiune a grupul doi de la Cernavodă. În acest sens, Guvernul a alocat, în şedinţă, printr-o hotărâre, şapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administraţia Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducţiunii dinspre Cernavodă.

Scopul este de a menţine, chiar în condiţiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducţiune, de unde îşi extrag apa pompele care asigură răcirea centralei, în aşa fel încât pe Canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să fie un debit relativ constant.

"Toţi cei care lucrează în această zonă, de la canalele navigabile, Apele Române, structurile fluviale ale Armatei Române, să asigure dragajul. Analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcţiona fluxul principal către această zonă", a precizat Bolojan.

În acelaşi timp, spune premierul, este importantă şi economisirea voluntară în orele de seară când există un deficit de energie.

"Fac un apel către cetăţeni, în special către companii, către autorităţi publice, să îşi facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânşii în aşa fel încât să luăm în calcul şi planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanţi pentru a asigura energia electrică către populaţie. Estimările noastre, pe fondul secetei şi al prognozelor meteo, sunt că nici în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitaţii importante. Pe fondul creşterii temperaturilor e posibil ca şi consumul să crească, ajungând până la 8.000 de megawaţi pe zi în orele de seară. În această situaţie, fiecare megawatt care este economisit este foarte important", a susţinut Ilie Bolojan.